percepție de laș.//
un oarecare tu, din oricare om ce-mi stă în ochi. fie ăsta un elogiu nenormalității vieții mele ori imposibilității de a-mi liniști niște trăiri și ura. în așa încadrări probabil s-ar potrivi/privit toată relația mea cu oamenii din împrejur. o explicație vagă, un fir .. ,dar logic, psihologicului meu.
noi cu tine, sîntem total opuși, dintr-o lume total opusă. de cînd am început a vorbi, am văzut că ești firavă ș frumoasă, la înfățișare și caracter. ai crescut într-o familie, ești o femeie de treabă. erai genu de om care vroia să mă ajute, indiferent de faptu că te respingeam urît. des mă comportam cu tine pe nedrept. știu. nu ne potrivim defel, noi doi, e irațională o eventuală relație, eu nu-s așa. pe lîngă faptu că-s narcoman, bețiv, emotiv ș tîmpit, am o educație proastă, n-am eu părinți, ai mei îs mai degrabă prieteni decît părinți, n-am eu încredere în oameni, în femei. la cîte le-am cunoscut toate m-au lăsat așa, în felu lor. am făcut multe prostii la vîrsta mea, m-am culcat cu multe, am încercat ș eu să iubesc, am și urît, mă urăsc pentru cine am fost. nu sînt eu omu care îi deprins să ofere multă dragoste și afecțiune. îs liber în privirile mele, îs ok cu diferite chestii care ți-ar părea vulgare ori nesăbuite/urîte/indecente. și îmi mai permit să fiu așa urît la caracter, cu venin să arunc în oameni dragi. am ș eu nebuneala mea, goana asta spre o depărtare, o goană șubredă ș tîmpită. am luat multe droguri și am să mai iau, să zic că am și creieri uscați. n-am să mă schimb pentru cineva decît dacă o să vreau eu. nu vreau să te simți rău de fiecare dată cînd am un stres emoțional, da, din această cauză nu îți scriu cîteodată, des se întîmplă. aș spune că sînt oleacă țicnit, știi, nenormali de ăia care tre să treacă vreo reabilitare psihologică. am văzut ș eu o eventuală relație frumoasă între noi, mi-am închipuit-o. și crede-mă că urmează și o eventuală despărțire, că ea e inevitabilă. întotdeauna. poate nu ți-am mai spus că am de gînd să mor pe la 38, dacă nu mai devreme. nu te-aș minți vreodată și nu am făcut-o. știu eu că ești ș tu complicată, că vrei ceva ce poate nu pot să îți dau, nu totdeauna. și că nu ești așa cum aș vrea eu să fii.. , dar ar fi prea simplu să fie totul după plac. ia și te gîndește ș tu bine, balansează, că .. la sigur sînt bărbați mai buni ca mine, mai apropiați percepției tale și lumii din care ai crescut. n-aș vrea să rămîi cu mine din jale or compasiune și, nici nu m-aș supăra dacă mă lași. nu ai ajuns încă acolo, adînc , ca să mă rănești într-atît. - nu era asta o ceartă după care să punem punctu pe i, că ne-am certat de la niște fleacuri de fapt. însă ce-am scris eu aici e felu în care văd eu cum se-ntîmplă toate între noi.
un oarecare tu, din oricare om ce-mi stă în ochi. fie ăsta un elogiu nenormalității vieții mele ori imposibilității de a-mi liniști niște trăiri și ura. în așa încadrări probabil s-ar potrivi/privit toată relația mea cu oamenii din împrejur. o explicație vagă, un fir .. ,dar logic, psihologicului meu.
noi cu tine, sîntem total opuși, dintr-o lume total opusă. de cînd am început a vorbi, am văzut că ești firavă ș frumoasă, la înfățișare și caracter. ai crescut într-o familie, ești o femeie de treabă. erai genu de om care vroia să mă ajute, indiferent de faptu că te respingeam urît. des mă comportam cu tine pe nedrept. știu. nu ne potrivim defel, noi doi, e irațională o eventuală relație, eu nu-s așa. pe lîngă faptu că-s narcoman, bețiv, emotiv ș tîmpit, am o educație proastă, n-am eu părinți, ai mei îs mai degrabă prieteni decît părinți, n-am eu încredere în oameni, în femei. la cîte le-am cunoscut toate m-au lăsat așa, în felu lor. am făcut multe prostii la vîrsta mea, m-am culcat cu multe, am încercat ș eu să iubesc, am și urît, mă urăsc pentru cine am fost. nu sînt eu omu care îi deprins să ofere multă dragoste și afecțiune. îs liber în privirile mele, îs ok cu diferite chestii care ți-ar părea vulgare ori nesăbuite/urîte/indecente. și îmi mai permit să fiu așa urît la caracter, cu venin să arunc în oameni dragi. am ș eu nebuneala mea, goana asta spre o depărtare, o goană șubredă ș tîmpită. am luat multe droguri și am să mai iau, să zic că am și creieri uscați. n-am să mă schimb pentru cineva decît dacă o să vreau eu. nu vreau să te simți rău de fiecare dată cînd am un stres emoțional, da, din această cauză nu îți scriu cîteodată, des se întîmplă. aș spune că sînt oleacă țicnit, știi, nenormali de ăia care tre să treacă vreo reabilitare psihologică. am văzut ș eu o eventuală relație frumoasă între noi, mi-am închipuit-o. și crede-mă că urmează și o eventuală despărțire, că ea e inevitabilă. întotdeauna. poate nu ți-am mai spus că am de gînd să mor pe la 38, dacă nu mai devreme. nu te-aș minți vreodată și nu am făcut-o. știu eu că ești ș tu complicată, că vrei ceva ce poate nu pot să îți dau, nu totdeauna. și că nu ești așa cum aș vrea eu să fii.. , dar ar fi prea simplu să fie totul după plac. ia și te gîndește ș tu bine, balansează, că .. la sigur sînt bărbați mai buni ca mine, mai apropiați percepției tale și lumii din care ai crescut. n-aș vrea să rămîi cu mine din jale or compasiune și, nici nu m-aș supăra dacă mă lași. nu ai ajuns încă acolo, adînc , ca să mă rănești într-atît. - nu era asta o ceartă după care să punem punctu pe i, că ne-am certat de la niște fleacuri de fapt. însă ce-am scris eu aici e felu în care văd eu cum se-ntîmplă toate între noi.
