am dat de niște fotografii de prin olanda, unde nici nu mă așteptam.
m-am uitat, mi-am amintit, am stat puțin pe gînduri, și-am plecat să beau ceai.
duminică, 27 decembrie 2020
miercuri, 23 decembrie 2020
joi, 17 decembrie 2020
am inaugurat expoziția bunelului la galeria brîncuși! interesantă treabă ce durează de vro jumătate de an, iar recent am cărat lucrări într-acolo, certînd lucrătorii de la galerie, și umblînd încolo-ncoa, cu fel de fel de task-uri,.. fapt pentru care am fost mulțumiți, cu tăticu, în cadrul inaugurării, de către directorul muzeului de arte, președintele uniunii artiștilor plastici, și bunica, într-o manieră de-a descinge atmosfera și într-un oarecare fel .. probabil haios, fiind vociferată fraza: de data asta, au fost la înălțime, fapt ce l-am reproșat în același mod glumăreț bunicăi, pentru că n-au fost (încă) cazuri să nu fi fost. :D
o experiență la cît de interesantă, la fel și de tensionată, avînd în vedere că bunica a editat tucmai două cărți, (alea la care lucraseși cu ea de primăvară), într-o perioadă de nu mai mult de o lună diferență, și-apoi închegînd expoziția, un enorm efort de gestiune, stres, emoții și dubii în privința unor aspecte, care trebuiau soluționate, ori ameliorate și încă mai sunt..
mi-am făcut și eu de cap, pe-acasă, cu o mulțime de băutură și prieteni, venind și plecînd, și-aș spune că era o baie de alcool,.. ce-i drept era și multă muzică, ceea ce mă bucură, dar și faptul c-am evadat de-acolo, stînd o săptămînă fără alcool și fără s-ating chitara. am reușit s-adun o grămăjoară de probleme, la care mă mai gîndeam periodic, încercînd să le găsesc soluții, și am supărat ceva oameni fiind dur, oameni care sper să înțeleagă în final, că sunt lucruri prioritare și mai presus de niște nemulțumiri de ordin inferior.
totuși, printre altele, am evadat pentru o zi, înafara orașului, cu niște artiști, să tăiem un nuc, unde-am căzut cu mîna-n foc, și-am băut vin, și-am pierdut un fir de la amplificatorul ăla fain, fiind nevoit să cînt la altul, împrumutat de un prieten, pentru ce îi sunt recunoscător, și.. totușii fiind o experiență veselă. mi-a plăcut și faza în care am văzut oameni deschiși pentru a îți acorda un ajutor, și alții care erau sceptici și indiferenți, ceea ce pune în valoare adevăratul frumos al omului.
discutaseși recent și despre femei, și ideea care o afirmam era că m-am dezamăgit în femei, în narcisismul lor de-a fi dorite, cîștigate și înălțate. avînd în acea săptămînă niște internet și tot uitîndu-mă prin net, în (aproape) toate părțile vedeam cum se exaltează și-și cerșesc atenția,.. well, poate cuvîntul *cerșesc* nu e unul chiar potrivit, însă *dobîndesc* e unul chiar la locul său. și-apoi gîndeam: n-am eu ce să ofer decît ceea ce am,.. și-n concept, dragostea nu constă în a oferi, ci în a crea. a crea reciproc. cred că m-am decis de ceva timp, că am să urmez totuși către o dragoste care începe de la o ceașcă, o farfurie, o lingură.
miercuri, 16 decembrie 2020
marți, 8 decembrie 2020
sâmbătă, 5 decembrie 2020
vineri, 4 decembrie 2020
Abonați-vă la:
Postări (Atom)