văd toate fotografiile din chat, acum.,.. din ultimele, se observă o încălceală zbuimacă.
îţ văd nudurile, şi, nu le mai privesc cu acel interes cărnos. o să încerc s-o scriu după doar un cîntec.
îmi dăduseşi seama care este totuşi diferenţa dintre femeia care-o iubesc, şi , în situaţia asta..
alte femei care, mi-ar părea drăguţe. cu toate că am chef acuma, mai mult de-o alinare.
ş de astfel de alinare, aveam parte văzîndu-ţi zîmbet şi foc, pe chip.
priveam zilele astea, ca şi celelalte, the simpsons. ş aş vrea să fim ca marge şi homer.
totuşi cînd ne mai iubeam, aveam altele pe gîndu meu, şi.. să luăm o pauză în tema asta.
pentru mine-o devenit extrem de nebun să vreau să ne contopim în stări.
şi tu-mi spuneai că ai vrea să ştii ce mă tulbură, însă-ţi dădeam doar tulburea ce se petrecea-n mine,
şi nu voiam în ruptul capului să-ţi lămuresc, ori să fiu la sută sincer.
e totuşi o reacţie random, să încerci să cauţi greşeala-n tine, ha.
în sensu că, înţeleseşi eu că-mi dai afecţiune şi grijă, însă,
doar acum îmi dau seama că, într-un fel, asta era maniera ta de-a mă iubi.
căci eu voiam, şi vroiam altele..## şi tu tot voiai şi vroiai altele.
(ca să ne echităm în vina care-o purtăm pentru toatele dintre noi)
poate doar acu, apreciez la o valoare mai justă, toatele care le-ai făcut, şi îmi place să înţeleg
că, în principiu, între noi o fost o neînţelegere de aspiraţii.
totuşi n-ai fi vrut tu, cum n-aş fi îndrăznit nici eu să vreau, să trăieşti aicea umil.
şi, n-am vrut eu, cum n-ai îndrăznit nici tu să vreai, să trăiesc altundevai decît ..
ştiu eu că am lăsat multele neexplicate, şi abia am ajuns la vreo a 16 fotografie.
la cît de frumoasă ai devenit tu pentru mine, înţeleg cît o să-mi mai dureze toată treaba asta.,
am băgat la repeat, că o trecut piesa destul de rapid, şi-aş spune că mă pune pe litere.
totuşi, văzînd toate fotografiile astea care le intercalam în conversaţii,
mă face să-nţeleg cîtă voinţă aveam şi dorinţă, în a ne iubi.
iar, toate plecările mele la sat, din care, cîtevai o adus la certuri, între noi,
erau o încercare de-a te face să vreai să.. , şi cu toate dorurile care apăreau,
speram că ai să îndrăzneşti să ... mă iubeşti mai mult.. însă, să închidem tema asta.
îmi amintesc şi multele ori cînd mă certam cu-ai mei, pentru că vorbeam cu tine,
ştiu c-ai făcut-o şi tu, doar că mă teroriza gîndu că n-ai mai fi rămas pe-o noapte, măcar.
voiam ş eu un oarecare echilibru, doar că, acu realizez că, am fost crescuţi diferit, şi
că eram din alte pături sociale, iar, nu sînt sigur, dac-ai fi tu în stare să trăieşti sărac, cu mine.
mă enervau la culmea toate ieşirile tale-n oraş, ori călătoriile cu familia.
că te vroiam cu mine, simplu fiind aproape şi-acasă. şi sper, .. nu ştiu dacă o zic sincer,
dar sper să apreciezi, poate cumva, şi tu, ce am făcut.
cît de tare totuşi mă enervau toate discuţiile alea pe chat, cînd nu puteam să-ţi fiu aproape, şi invers.
ajungînd la o poză în care eşti în oficiu, îmi dau seama cît de diferiţi erasem.
astăzi mă gîndeam că din partea ta, o fi asta o aventură, însă acu refuz ideea.
îmi pare rău că te credeam infidelă, cîteodată, şi mai stricam discuţii cu astfel de întrebări.
nu-ţi mai ştiu nici chip, nici parfum, nici cuvîntări, nici fineţea atingerilor.
tre să plec să-mi bag pălăria aia pe cap, şi să mai fug odată la sat, că, o fi aşa mai bine.
e plăcut într-un fel să ştiu, că doar acum , cumvai să-i zic aşa, nedenigrant,..
privind din altă perspectivă la noi, văd nuanţe cu mult mai frumoase, decît în momentul de facto.
singurătatea mea şi singura tu, din mine,. ... şi de-aici.
totuşi puloveru ăla, merită să-şi aibă locul la tine.
mi-o zis unu, că toate o rezultat din cauza că nu mă respectai, şi mi-o stricat a naibii dispoziţia.
iar cînd mi-o scris mama ta, am băut paharu de vin care-l aveam, pînă la fund, şi-am sunat-o.
apoi mă gîndeam că, totuşi ai fi devenit tu rebelă, puţin.
într-un oarecare fel, desigur, haios acum, am făcut cunoştinţă cu ai tăi,
dacă mai ţii minte cum îi ţineam bicicleta lu taică-tău de roată, şi te tot consolam..
am pierdut acu iaca, o idee interesantă, şi-mi pare într-atît de rău..
nea horia m-o ajutat cumplit de mult să mai ies de pe toată treaba asta cu tine,
însă acum sînt iar singur, şi, cu toate că, scriind astea, mă tulbur, .. totuşi,.. sînt resemnat.
tu, domniţă, ai o voinţă vrednică, de-a o aprecia şi respecta! .. şi n-o să-ţ spun de ce.
totuşi arde-n mine o dorinţă, .. să zică notele ce dorinţă arde!
am ajuns la fotografiile de cînd eram şi eu acolo, mai aproape decît sînt acum.
eu cumvai, urîseşi toată treaba aia dintre tine şi cristi, şi, probabil, deveniseşi gelos,
şi pe oricare altă cheltuială de timp a ta, care nu mă implica şi pe mine.
dar eu la fel de confund (vezi dex-u) am rămas între noi.
poate avuseşi noi nevoie de nişte mai ample explicări despre cum ne vedem, unu pe altu,..
am văzt o segvenţă video în care se vorbea despre că,.. : dacă ar fi să aleg între carieră şi tu, te-aş alege.
era cumvai un film, sigur, dar, viaţa bate filmu, şi chestiii..
probabil totuşi chestia că sîntem dintre alte lumi, ne-o făcut să ajungem aici.
(or, dacă n-o fi citi femeia în cauză) m-o făcut să ajung aici.
eu totuşi cred că noi am trăit îndeajuns de matur, toată zeama asta de emoţii.
###n-am ajuns încă pînă la sfîrşitu fotografiilor, dar, mi-o lăs mie, cumvai
¤¤¤
muzica aia sub care-am scris-o
