am să merg autostop.

așa niște jazz-uri înainte de plecarea asta, im kinda too deep into the ways its going.
în mare parte, încercam întotdeauna să ajung la acest fund al păharului.
de cînd am început să scriu pe perete zilele-n care te visez, am scris doar două.
încercaseși să mă detașez. știu că ți-am zis, că i know what i feel about you, ș ce simt, e faptu că nu mai vreau să insist. aș fi mulțumit să fii fericită, și-aș fi și mai mulțumit să-mi treacă orice emoție față de tine, decît dragostea. ca tine n-au fost, și n-au să fie. știu că tre să trec peste asta.
cînd nu beu, ori îs foarte stresat, ori foarte lenos.
cînd mă gîndesc la tine, îs întotdeauna extrem de energic, în ură ori emoții de alt gen.
din tot ce am zis, din ce țin minte c-am zis, în mare parte, și față de orișicare om, care o apărut în viața mea,.. pot să răspund, să-mi asum, să aduc aceste idei la o realizare.
trist e faptul că, din multele mele încercări de-a atrage oameni pe tărîmu în care trăiesc, puțini din ei și-au prezentat interesu, și, ăștia care au făcut-o, îs de obicei, prieteni din vîrsta lu taică-meu ori maică-mea. e haios faptu că, în mare parte, am prieteni, mai degrabă din categoria lor, decît din contingentu vîrstnicilor mei.
astăzi, dar de fapt și alteori, mai abordam subiectu că o fi plecat tătaia la sat, să trăiască, și tot ziceam că e o dorință pe care-o abordat-o în manieră serioasă.
e mai simplu să fiu un singuratic, și să mă-nțeleg, întîi, decît să-ncerc s-o fac prin intermediu relațiilor cu oarecare oameni. cu alte cuvinte, prin prisma societății.
era un exemplu de care mi-am amintit astăzi, dostoievski or tolstoi, care erau abituari ai unui sătuc îndepărtat, în care-și aveau timp pentru a scrie, și timp pentru a chibzui toate alea.
uneori, sînt oameni care au nevoie de cît mai multe schimbări în viață, și cît mai dens ar fi ele, și-ajung a trăi după toată perioada asta în liniște, și oameni care au întîi nevoie de liniște, pentru a trăi apoi cît mai dens și aventuros.
totuși, toate-și au timpul lor, și, cea mai bună abordare, e să nu iai viața-n grabă.
and its good, somehow, life without you, dar numai eu îmi dau seama ce înseamnă asta,.. în mod practic. ,.. am început să mă axez pe chestii mai importante pentru ego-ul meu, decît pe chestii legate de noi, și asta ajută. nu eram așa-i înainte, căci încercam să gîndesc mai mult pentru noi, și asta probabil era o atitudine greșită. la vîrsta de douăzeci și trei, mi-am dat seama că tre să fiu mai egoist, și, astă emoție, era provocată, doar din cauza ta. și emoțiile pe care le mai resimt din percepția care-am avut-o, mă mai tulbură și acum. îmi face viermi pe piele. încă mai cred că nu m-ai înțeles defel.
însă admit faptu că, poate ai avut și tu aceeași trăire.
dar avem, ceea ce este. // got to deal with this. // ș mie-mi era greu s-o fac, pînă mi-am dat seama că tre să investesc timp în asta.//
de mult timp eram pierdut, și, dacă erai tu persoana care mă-nțelegea, și-ar fi dorit să mă ajute.//
tot rahatu în care m-am băgat, și în care mă aflu, e doar din cauza confuzului față abordarea eului pe care-l simt. // întotdeauna ziceam că-n mine-s vro trei. // și doar la sat, îmi permit să dau voie tuturor dintre ei să-și facă de cap.
ultimu timp, aveam doar dorința de-a mă pierde.// de-a mă simți pierdut.
de-a mă simți într-un întuneric, în care ar trebui să mă zbat ca să supraviețuiesc, și cîteodată îmi reușea să găsesc aste emoții în muzică, un triungi din emoții, note și gîndire trează.
și-am ajuns chiar foarte pierdut. mi-am dat seama că tre să trec peste asta, însă, nici nu înțeleg dacă vreau s-o fac, ori nu.
îs amu, cumvai mișcat de muzică emotivă, și, de cevai timp n-am mai ascultat-o pe alina orlova.., ceea ce și fac acum.
ceea ce sper, cu multă dorință-n suflet, .. e că o să-mi pot calma explozia asta de emoții pe care-am avut-o aici, în oraș,.. acolo, la sat.
îmi e frică, puțin, că aș veni acolo, și n-aș mai simți pacea și echilibru emoțional, care mi-l oferea locul ăla, mie, fiind într-o încăierare cu toatele pe care le simt și la care mă gîndesc./// căci întotdeauna plecam într-acolo, doar ca să-mi liniștesc interiorul.//
și, întotdeauna îmi este interesant cum aș suporta-o, fiindu-mi alături o ființă față de care m-am deschis într-o atît de mare măsură.

cred că am încercat să mă fac cît mai prost. ca să ajung la nivelu omului pe care l-ai lăsa.
cred că am avut cîtva timp o dorință de-a umbla beat, pe care-o am și acum, însă diferența e că o sesizez, în mare parte.
sînt de părerea că, durerea mă face, să vreau să fiu mai bun, însă, e o aceeeași revenire către ea.
cred că sînt dependent de a mă simte low.
cred că după 30, am să trăiesc la sat.
cred că am să plec azi, peste vro douășpe ceasuri, la sat. poate nici n-am să dorm. awh, e chiar o idee bună.
poate o să-mi simt liniștea acolo.
cred că n-ai să te decizi să vii, însă, am să-mi verific facebook-ul în august.
cred că o să stau fără telefon, acolo.
cred că eram atît de depresiv, pentru că luptam cu alte aspecte ale emoțiilor, decît cu depresia însuși.
but it maked me way much better anyway.

n-am mîncat de vro două zile, și simt cum mă topesc pe podea, m-am trezit cu o dispoziție de rahat,
doar cu o intensă dorință de-a bate cevai note pe strună. gătesc o bere, acuș și-apoi plec după altele două. voiam să plec astăzi la văratic, și mă gîndesc că, avînd așa o privire buimacă, ar fi interesant să stau vro cinci ceasuri prin rutiere. de tot aceleași două zile, grăiesc cu fostă-mea, iar ieri, i-am reproșat niște chestii, la care n-am primit un răspuns satisfăcător.
id got to give up drinking. ș asta e o obligație, matincă. ș matincă nu mă mai duc azi nicăiurea.
ș matincă im fucked, tare. 

https://www.youtube.com/watch?v=zroiq_q33Bk

era o chitară ș niște băieți, pîn am început să cîntăm, și-apoi cît o venit alții, care tot insistau să se facă așa cum vor ei, la care noi, trei rămași pe-acolo, îi trimiteam naibii. gentil, și tot cîntam de-ale noastre. iar după ce-o mai venit niște băieți, și-agresiv voind să cînte și ei, inconștient le-am dat și lor chitara. grăind despre etică cu niște nebuni și tîmpiți, ajungînd la certuri, iar înainte de asta știind că mi-o dat unu din prieteni o chestie periculoasă, care seamănă a cuțit, și care era în geanta mea, încercam să fiu calm. și-ntr-un moment a început totul, .. doi dintre ei m-au chemat într-o parte, să grăim, și-am primit una-n bot, destul de easy by the way, fără urmări, decît, că s-a revoltat iarik, un prieten bun de-al meu, iar eu știind că e suportabilă durerea, încercam să-l liniștesc. eram vro șapșpe oameni pe-acolo, unii contra alții. // în final ieșiseși de-acolea, și se mai aninau de mine unii din ei, iar adrenalina era destul de high. am trecut drumu, spunîndu-le că n-am treabă cu ei. // am chemat poliția, știind că au fugit în curte, dar era cam tîrziu. și-așa o trecut toată ziua, venind pe jos spre telecentru, și înapoi tot pe jos, prin ploaie. și, ăsta era un bun motiv să mă detașez de gîndu la tine.

dacă scoteam chestia aia, și-ncepea o încăierare mai mare, aș fi făcut mari prostii..

ar trebui redenumit blogu, matincă, în ceva mai real, gen: blogu unui idiot alcoolic îndrăgostit care-și revarsă durerile aici/  blogu unui alcoolic idiot îndrăgostit  care niorlăie. ș așa mai departe.

trei, suca mii de kilometri, de ce dracului e să faci, ce-ai făcut?
de ce blea, dacă niș măcar n-ai curaj s-o duci pîn la capăt?
ce naibii asta înseamnă?
what the hell?!

# în continuarea gîndului de ieri, actually fă ce vrei, o să mă obișnuiesc cu toate, ș cu durerea. 

https://youtu.be/boK9hDXbd5g

am înțeles cîtă dragoste am pentru tine, și cum mi-a zis un prieten, care-o dispărut undevai, cum, de altfel și toți alții, dacă mai suferi, nu chinui pe alții. ș iaca stau acasă, după ce-am fost la vilă și mi-am tăiat dejtele ș tălpile de schini, ca un tîmpit, ș sufăr. nu pentru că-mi place să sufăr, ci doar pentru că după ce ai plecat, ți-ai atribuit o poziție de i dont care. nu-mi imaginez cum să scăp de toată dragostea ș suferința care dăinuie în mine. de obicei, beau, mă-mbăt odată la două trei zile, și e doar din cauza că nu mă suport așa. îmi zic că, fiind indiferentă față de mine, îmi face rău, înțeleg asta, dar nu merge. nicicum. încercam să-ți lămuresc cît de mult te iubesc și că toată ura venea doar din faptu că asta n-o lucrat. am încercat să cînt comfortably numb, ș suna bine, însă mă băga pe stări tîmpite. încercam să cînt doar ca să expulzez emoții, am încercat orice ca să te scot din minte, iar tu nu vreai să pleci.
sigur că e ridicol să mă mai argumentez, dar acum cred că asta e o dragoste care-și va lăsa amprenta pentru totdeauna. cîteodată mă gîndesc ce-aș face dacă mi-ai scrie, dac-ai veni pe la atelier, ori dacă te-aș vedea prin oraș. poate de aia încerc să merg ca un nebun printre mașini, cu o grabă către nu știu unde. mă gîndeam că e nevoie de un alt caz, care mi-ar schimba direcția suferinței. and you could make me happy. cum mă prăpădeam prin olanda, încercînd să fim aproape, știind că im not that kind of a man. și-apoi, după toate certurile, care ți le-am provocat, voiam să-ți lămuresc că toate alea, erau doar din cauza că voiam să fim împreună, și chiar greșiseși, pe alocuri, cum ai făcut-o și tu, dar .. nu știu.
foarte mult sper că o să mă țin de cuvînt și n-o să-ți mai scriu, pentru că aș vrea să fii așa cum știi mai bine.
im just so lost without you. and i think i will always be.
gave you everything i had, and id give it again, whenever youd call, even i know you wouldnt.
poate că ș-acu, îți mai dau, din singurătatea mea.
dar ți-aș da-o în cu totul alte circumstanțe, situații, locuri, timpuri, împrejurări.
dacă mai citești, ascultă ș-asta https://www.youtube.com/watch?v=2vtsSFcCZZI

urăsc visele cu tine, pentru că de fiecare dată te pierd.

vseo, am mai scăpat de un combic, și-am rămas cu două, doar. aveam patru.
îmi place cum se conturează încăperea asta.
m-am cam prăpădit ultimu timp.
dar îmi place ce cînt.

dacă mai citești, să știi că te mai iubesc.