așa niște jazz-uri înainte de plecarea asta, im kinda too deep into the ways its going.
în mare parte, încercam întotdeauna să ajung la acest fund al păharului.
de cînd am început să scriu pe perete zilele-n care te visez, am scris doar două.
încercaseși să mă detașez. știu că ți-am zis, că i know what i feel about you, ș ce simt, e faptu că nu mai vreau să insist. aș fi mulțumit să fii fericită, și-aș fi și mai mulțumit să-mi treacă orice emoție față de tine, decît dragostea. ca tine n-au fost, și n-au să fie. știu că tre să trec peste asta.
cînd nu beu, ori îs foarte stresat, ori foarte lenos.
cînd mă gîndesc la tine, îs întotdeauna extrem de energic, în ură ori emoții de alt gen.
din tot ce am zis, din ce țin minte c-am zis, în mare parte, și față de orișicare om, care o apărut în viața mea,.. pot să răspund, să-mi asum, să aduc aceste idei la o realizare.
trist e faptul că, din multele mele încercări de-a atrage oameni pe tărîmu în care trăiesc, puțini din ei și-au prezentat interesu, și, ăștia care au făcut-o, îs de obicei, prieteni din vîrsta lu taică-meu ori maică-mea. e haios faptu că, în mare parte, am prieteni, mai degrabă din categoria lor, decît din contingentu vîrstnicilor mei.
astăzi, dar de fapt și alteori, mai abordam subiectu că o fi plecat tătaia la sat, să trăiască, și tot ziceam că e o dorință pe care-o abordat-o în manieră serioasă.
e mai simplu să fiu un singuratic, și să mă-nțeleg, întîi, decît să-ncerc s-o fac prin intermediu relațiilor cu oarecare oameni. cu alte cuvinte, prin prisma societății.
era un exemplu de care mi-am amintit astăzi, dostoievski or tolstoi, care erau abituari ai unui sătuc îndepărtat, în care-și aveau timp pentru a scrie, și timp pentru a chibzui toate alea.
uneori, sînt oameni care au nevoie de cît mai multe schimbări în viață, și cît mai dens ar fi ele, și-ajung a trăi după toată perioada asta în liniște, și oameni care au întîi nevoie de liniște, pentru a trăi apoi cît mai dens și aventuros.
totuși, toate-și au timpul lor, și, cea mai bună abordare, e să nu iai viața-n grabă.
and its good, somehow, life without you, dar numai eu îmi dau seama ce înseamnă asta,.. în mod practic. ,.. am început să mă axez pe chestii mai importante pentru ego-ul meu, decît pe chestii legate de noi, și asta ajută. nu eram așa-i înainte, căci încercam să gîndesc mai mult pentru noi, și asta probabil era o atitudine greșită. la vîrsta de douăzeci și trei, mi-am dat seama că tre să fiu mai egoist, și, astă emoție, era provocată, doar din cauza ta. și emoțiile pe care le mai resimt din percepția care-am avut-o, mă mai tulbură și acum. îmi face viermi pe piele. încă mai cred că nu m-ai înțeles defel.
însă admit faptu că, poate ai avut și tu aceeași trăire.
dar avem, ceea ce este. // got to deal with this. // ș mie-mi era greu s-o fac, pînă mi-am dat seama că tre să investesc timp în asta.//
de mult timp eram pierdut, și, dacă erai tu persoana care mă-nțelegea, și-ar fi dorit să mă ajute.//
tot rahatu în care m-am băgat, și în care mă aflu, e doar din cauza confuzului față abordarea eului pe care-l simt. // întotdeauna ziceam că-n mine-s vro trei. // și doar la sat, îmi permit să dau voie tuturor dintre ei să-și facă de cap.
ultimu timp, aveam doar dorința de-a mă pierde.// de-a mă simți pierdut.
de-a mă simți într-un întuneric, în care ar trebui să mă zbat ca să supraviețuiesc, și cîteodată îmi reușea să găsesc aste emoții în muzică, un triungi din emoții, note și gîndire trează.
și-am ajuns chiar foarte pierdut. mi-am dat seama că tre să trec peste asta, însă, nici nu înțeleg dacă vreau s-o fac, ori nu.
îs amu, cumvai mișcat de muzică emotivă, și, de cevai timp n-am mai ascultat-o pe alina orlova.., ceea ce și fac acum.
ceea ce sper, cu multă dorință-n suflet, .. e că o să-mi pot calma explozia asta de emoții pe care-am avut-o aici, în oraș,.. acolo, la sat.
îmi e frică, puțin, că aș veni acolo, și n-aș mai simți pacea și echilibru emoțional, care mi-l oferea locul ăla, mie, fiind într-o încăierare cu toatele pe care le simt și la care mă gîndesc./// căci întotdeauna plecam într-acolo, doar ca să-mi liniștesc interiorul.//
și, întotdeauna îmi este interesant cum aș suporta-o, fiindu-mi alături o ființă față de care m-am deschis într-o atît de mare măsură.