mă cam bungheam în pagina profilului, ş se pare că nu prea prezint interes societăţii sau generaţiei mele,..
nu e că n-aş fi ştiut acest fapt de ceva timp înainte, dar se zbate şi,
ca să nu exagerez spunînd că-i un cuţit în rană, oarecum, totuşi deranjează.
precum şi alte lucruri care le-am asimilat pentru o perioadă, iar ele-şi tot fac de cap, periodic.
cînd am fost trimis la psiholog, mi-au trebuit ceva clipe să mă calmez,
chiar n-aş înţelege şi nici accepta să dau cursă ideii că n-ar fi în regulă ceva cu mine..
căci la sigur e, precum şi cu fiecare. să mergi la psiholog, .. pentru o reeducare, mai degrabă.
în ultimele două zile, citiseiş vro optsute de pagini, şi cum pretind să mă asimilez unor situaţii sau fraze,
a început a-mi place ideea că aş putea fi schizofrenic,
(în carte era accentuat faptul că ar fi o egocentrare, un oarecare fel de-a raporta un şir de cazuri în special persoanei tale).. şi la naiba, poate chiar aş vrea să fiu, sau ar trebui să fiu!,..(cum sînt unii).
era totuşi o carte patetică, una din cele două, un cine ştie ce roman detectiv mistic, aparent cu o dezvoltare tare naivă şi lipsită pe-alocuri de ingeniozitate. adăugînd la asta şi faptul că erau vro 15 greşeli,..
aproape pot spune că era tîmpit. totuşi mi-o apărut gîndul fugar, la care cred c-am renunţat, că îmi păruse la fel de tîmpit. suna cam aşa: ţi-aş da voie să mă răneşti, doar ca să te văd apoi suferind. (matincă trebuie reformulat)