acum îmi aminteam de-o femeie, fostă iubită,

pe care-am lăsat-o plîngînd în staţia de-aşteptare,

a circului iubirii noastre, era un moment de-agonie.

şi-atunci ea-mi călcase pe urme, fugind, 

m-a fericit, cîte fire de iarbă-n pămînt, să iubeşti.

să iubeşti, nu e sec.