miercuri, 24 februarie 2021

 ewhm, din pozele de jos, cred că e clar c-am ajuns într-un buclucaș, ..well, într-o dimineață după cum duraseră-și cîtevai beții bune, m-am trezit să văd tîmpenia asta de crăpătură, și mi-am revenit instant, treaz. totuși, nu îndrăznesc să fac niște remanierări în modul de viață și modul de-a mă satisface de muzica care-o fac, și care-o fac în mare parte doar pentru mine. cevai ori am încercat să înscriu și mi-am dat seama de o inutilitate a acestui gest/fapt. era un crack dureros, și mare încercare-i să sper c-o să fac reparațiile de cuviință care-or să aibă efectul necesar. îmi pare rău să recunosc că de fapt au fost momente cînd trînteam chitara și probabil, răspunsul ei, pe cît de blînd cîteodată, pe-atît de aspru a fost și alteori. 

dar să lăsăm subiectul chitării mie, iar printre altele, cum ar fi jamuri în care mă cufundam și mă trezeau în alte lumi care-mi păreau străin de frumoase.. erau și multe zile care le-am scăpat din minte, din abundența alcoolului și oboselii, însă, toate apogeurile de care sunt satisfăcut pentru aceste cîtevai luni trecute, se datorează anume alcoolului și băuturii, prietenilor, dorinței persistente de-a mă îneca în muzică, muzica mea. * chiar acuma, cînd scriu, ca și cum aș urla, eu o știu, și o simt, pătimind undeva.. * 

cîteodată, dacă-i chestia în a-ți lămuri trecutul și prezentul și viitorul, găsești o abordare potrivită, pentru moment, care însă se pierde dacă nu te ții legat cu scotch de ea, .. știm noi de care scotch. păi, cum îs mai degrabă tentat să fac abuz de prăpădiri, probabil pentru că acolo mă regăsesc?!, îs tentat să o șterg pi-undeva să am o lună-ntreagă de beții, și hard-on-uri în a-ți apuca chitara, așa - cu capul bădăgăninduse pe umeri, precum un cîine de pe bordul mașinii, care și-l balansează în ritmul accelerațiilor și frînărilor, iar eu să mi-l balansez într-o mare de volum al notelor, care-ntre altele le mai simți și-n vîrful degetelor. 

mă gîndeam, la fel cum o făceam de cînd am gustat din frivolitatea țărilor europene, despre un trai pe mal de mare, ori ocean,.. într-un oraș unde-s oamenii adecvați și unde-i *viața bună*. în paralel îmi mai cheltuiam din timp abordînd și o posibilitate de-a dispărea din tot ce ține de civilizația modernă,.. mă refer la orașe și tot ce-i performant. 

te priveam zîmbind, acolo-n alură..

cu-ale voastre mîini ascunse-n una-n alta.

oare-nghețai pe-a florilor străzi?..


##





 

sâmbătă, 16 ianuarie 2021

 privesc de ceva ore blogul unui călător, și mi s-a făcut atît de dor de sat și omenie..

vineri, 15 ianuarie 2021

 uofh, fac pauze de beții de cîtevai zile și-apoi iar mă trage n-apoi.

acum tre să plec acasă, și-mi pare rău că mi-am cărat chitara și amplificatorul, recent repus în funcțiune, tucmai la telecentru. am lăsat geamurile deschise și, dacă ninge și-i ger, e vai..

în timpul recent îs cam tensionate zilele, mi s-a defectat laptop-ul, mi-am mai făcut ceva datorii mici, și-am băut pînă la o stare de disperare, nu prea plăcută. ceva certuri și un fail de-al meu. 

totuși au fost și chestii interesante, că, a trebuit să strîng expoziția de unul singur, și-am făcut 250 și ceva de fotografii la lucrări, din care cred că nu-s chiar toate bune, dar.. făcute. reușit să văd o mulțimea de-a lume și să stăm frumușel de crăciun cu familia. ne-am mai închis pentru ceva timp cu o domnișoară în casă, bînd, cîntînd, discutînd, și-n general simțindu-ne bine.. 

pe lîngă toate astea, am și șters o mulțimea de prieteni, și-am blocat direct proporțional de mulți.

merg să fac duș și-am șters-o din gară.

duminică, 27 decembrie 2020

 am dat de niște fotografii de prin olanda, unde nici nu mă așteptam.

m-am uitat, mi-am amintit, am stat puțin pe gînduri, și-am plecat să beau ceai.