cred ca ma refeream la stimul,ala cind apare cineva si te face diferit, si ai vrea s-o ai (persoana) aproape , dar intelegi ca nu e posibil, si  de fapt stimulul asta se transforma in durere, monoton dominind asupra zimbetelor si cuvintelor rostite ,asupra gindurilor si a tot ce te inconjoara.
vroiam sa ti-o scriu tie, dar , din cauza ca o fac acum , o fac deviind de la planul initial.
sunt o multime de oameni de la care as putea cersi fericire, de ce tu?
e-o reprocitate intre fericire si timp, daca nu-s balansate  iti provoaca insuficienta vitala.incerci sa razbati disperat la ea, si ,cind o ai.. cred ca asta si fac sau simt.
reciteam azi-ieri(ca sa inteleg) un pasaj dintr-o scrisoare,care pentru mine pare asemanator(acum cind ideea de stare interooara devine mai clara) cu situatia noastra. era ceva de genu"(tu) te temi de ceea ce se intimpla, devii diferita de natura ta, te simti diferit, si eu tot(sau poate asa si sunt de un timp)si toate astea-s cauzate de disperare, nervozitate, si la sigur de frica.
poate e stupid sa spun "situaia noastra",ne stim de-o saptamina ,iar daca reducem la maxim adevar , nici nu ne stim,(nici eu nu ma stiu). simt ca ma umplu de ura ,fata de mine ,c-am frinat."de ce n-ai scris mai inainte?",nu pot s-o omit din tempane,si n-as vrea (intr-o oarecare masura) .ma face depresiv.
in acelasi timp privesc la sperante(stupide poate?) , putin clare pentru mine ,intelese din aceeasi intrebare.
stiu ca (si vreau sa percepi asta) ma implic prea mult in viata ta, fara nici un drept pentru aceste actiuni,mesajul (dintr-un unghi radical)poate fi inteles ca o manipulare(poate?). si , cer prea multe fara aceleasi drepturi, si fara a fi sigur ca pot sa-mi asum responsabilitatea( si ,in general, cui ii trebuieste aceste angajamente?) . formulind mai metaforic , cer dreptul de a-ti directiona fericirea, si cer scuze pentru sinceritate, stiu (sunt sigur) ca te simti "diferit"acum, in locul tau , probabil, as vrea sa  fug,sa nu fi citit, sau sa nu fi cunoscut asa om.desigur daca accepti constantitatea vietii(in ce nu prea cred).de fapt, suntem toti constanti intr-un fel, tu , inveti si zimbesti, altii se ocupa de ceva specific caracterului, sau necesitatilor.
cit scriam (era inca-n proces) iesisem din cabinet, indreptindu-ma spre afara(fumez la fiecare recreatie), te-am vazut pe hol, realizam ca nu ma cunosti vizual , insa m-a curentat , momentan. e interesanta simtirea asta, o simti doar o secunda, insa te schimba pentru urmatoarea ora/zi ..
deja am scris 2 foi, blea . poti fi categorizata drept jurnalul meu(desigur momentan, ori poate..) .
de-ar ninge cu zapada neagra , n-as vedea urmele atit de pronuntat. ar fi mult mai placut.
deja, adica,.. cred ca e deajuns, complic prea tare, si mi s-a spus sa nu ma complic.
ii lectia a 4-a si as vrea sa fiu acasa. vara la ora asta eram deja beat ori drogat(daca-i considerata iarba -drog) . as vrea sa fie un fel de vara , pe o perioada mai lunga ..as umbla de-a oaia, beat , prin strazile lipsite de atentie.  e destul de greu sa-i inteleg pe unii, si ma complic in asta destul de mult.