fragmente.(toate-s la trecut)
is in rutiera, straniu ca e goala,e 7:39.
ascult jimi hendrix.
ultimele 3 saptamini am dormit cite 5-4 ore,ma trezesc cu o durere in tot corpul, beau ceai ,ma-mbrac si -mi aprind o tigara iesind din casa.ramin a fi la fel de norocos in cautarea unei relatii. sunt singur.am o dorinta sa cint la chitara pina tot corpul va deveni supraplin de durere. e straniu ca dupa vreo 2-3 ore ma obisnuiesc cu durerea, si nu ma prea deranjeaza. fain acum, ca-mi amintesc de "recent conversations" si vad doar un nickname ,pe cind inainte erau.. la sigur ca pot continua cu lista de momente din categoria asta, insa ce sens ar avea? nimic n-are sens , daca nu-l dam noi. pot sa "afirm " ca sunt lucruri /evenimente de care ma bucur, sau ma intristez(si ma intristez). ma refer la faptul ca nu esti, tu nu esti. nu vreau sa rog sau sa -ti cer prezenta.
ma tem de pozitivizmu care ma-nconjoara , as fi mai depresiv cu cea mai mare(ori nu?) placere. as purta-o cu mine precum soarele , bratarile, gindurile si sunetele tale. (cred ca vorbesc doar despre dragoste, fara am a referi la cineva concret,insa as face-o ..)
ce bine ca iar is depresiv.bunica pleaca azi(deja a plecat, ora 22:26) ramin singur pe o saptamina,o sa-mi iau chitara, si-o sa stau singur, cu alcool(de la care mi-e rau deja) si iarba(de la care-mi e bine) si singuratatea(ea traieste in mine de mult, si ma ucide incet) .
imi pare rau ca voi fi singur. cred ca m-as indragosti de-o singura atingere , miros, prezenta , a ta.
imi pare rau ca voi fi singur, dar o sa pot sa ramin cu mine insumi.
(azi)
sunetul se amplifica cu fiecare scara, patrunde mai adinc in mine, ma deranjeaza.corpul instinctiv coboara scarile de beton , vopsite la margini intr-o culoare urit -sovietica. bara de sustinere , veche, de un albastru deschis, aceiasi culoare au si peretii, vopsiti cu nepasare.podurile pareau relativ inalte,la etajult 4 erau acoperiti de tevile de ventilatie, la fel albrastre, prafuite precum umbra intr-o schita creionata.era un strat intens de praf pe partea superioara, tot podul cu ventilatia erau intunecate, se pare ca soarele nu ajungea pin-acolo. peretii etajului ,pe alocuri pictate modern-copilaresc erau patate de usi albe, unele de metal ,cu minere bine fixate,altele de lemn ,rau vopsite si rar intrebuintate, minerile cadeau din lacat. aveau placute de lemn cu numarul cabinetului si citeva aveau folii cu informatie .dintre cele 4 scari ,2 duceau spre pod ,sau etaju 5,n-am aflat inca. erau limitate de gratii ruginite(asa pareau a fi) ,care zdrobeau tot anturajul, dar si perfect potrivite cu el.
ma aflam intr-o cutie de beton, un etaj al ei,in care invatam eu, si altii. celelalte etaje semanau. aveau diferite combinatii dintre culorile peretilor (roz-alb) usile (vechi-noi) si ferestre. etajele 2,3 , iluminate de ferestre mari,cu rame de lemn, sub un strat de alb,n-aveau minere. sub citeva dintre ele au fost instalate calorifere, albastre,unele fiind calde. in hol era o sala de balet, in care-am fumat odata. un perete de oglinzi dreptunghiulare so altul alipea un rind de scaune. toata sala traia din prezenta unui pian vechi, a carui clape functionau aievea. podea de parchet,scirtiia cit paseam spre balcon.vizavi se afla sala de festivitati, am fost de vreo 4 ori in ea, larga(geometric inimaginabil de voluminos , straniu in plan arhitectural). scaunele sovietice erau rinduite in fata scenei , de un metru inaltime. unica sala cu iluminare moderna, niciodata n-am vazut iluminarea lucrind in holuri,cred ca din cauza ca-s sovietice.
putin stupid, o scoala cu pereti sovietici,etaje la fel de monotone , ce te faceau inchis,si cabinete(unele si putine din ele)(si sala de festivitati) bine amenajate.
cautam un loc tacut, etajul 3 fiind un loc potrivit, dar sala de balet avea lacatul inchis.imi ridicam picioarele pe scari, la 4 , apoi 3,2 ,1 si iar sus.
era si-o fata la primu, comunicam bine (mai degraba profund) ,ma gindeam ca ar fi interesant sa ma apropii , nu ma cunoaste fizic, si nu cred(nu tin minte) sa-i fi spus si numele. o discutie cu un cunoscut necunoscut.
cautam un loc tacut(am mai scris asta) insa racnete si ris se-auzeau in orice colt, doar de intram in cabinet.
((remarca finala- in cautare a linistii.)
is in rutiera, straniu ca e goala,e 7:39.
ascult jimi hendrix.
ultimele 3 saptamini am dormit cite 5-4 ore,ma trezesc cu o durere in tot corpul, beau ceai ,ma-mbrac si -mi aprind o tigara iesind din casa.ramin a fi la fel de norocos in cautarea unei relatii. sunt singur.am o dorinta sa cint la chitara pina tot corpul va deveni supraplin de durere. e straniu ca dupa vreo 2-3 ore ma obisnuiesc cu durerea, si nu ma prea deranjeaza. fain acum, ca-mi amintesc de "recent conversations" si vad doar un nickname ,pe cind inainte erau.. la sigur ca pot continua cu lista de momente din categoria asta, insa ce sens ar avea? nimic n-are sens , daca nu-l dam noi. pot sa "afirm " ca sunt lucruri /evenimente de care ma bucur, sau ma intristez(si ma intristez). ma refer la faptul ca nu esti, tu nu esti. nu vreau sa rog sau sa -ti cer prezenta.
ma tem de pozitivizmu care ma-nconjoara , as fi mai depresiv cu cea mai mare(ori nu?) placere. as purta-o cu mine precum soarele , bratarile, gindurile si sunetele tale. (cred ca vorbesc doar despre dragoste, fara am a referi la cineva concret,insa as face-o ..)
ce bine ca iar is depresiv.bunica pleaca azi(deja a plecat, ora 22:26) ramin singur pe o saptamina,o sa-mi iau chitara, si-o sa stau singur, cu alcool(de la care mi-e rau deja) si iarba(de la care-mi e bine) si singuratatea(ea traieste in mine de mult, si ma ucide incet) .
imi pare rau ca voi fi singur. cred ca m-as indragosti de-o singura atingere , miros, prezenta , a ta.
imi pare rau ca voi fi singur, dar o sa pot sa ramin cu mine insumi.
(azi)
sunetul se amplifica cu fiecare scara, patrunde mai adinc in mine, ma deranjeaza.corpul instinctiv coboara scarile de beton , vopsite la margini intr-o culoare urit -sovietica. bara de sustinere , veche, de un albastru deschis, aceiasi culoare au si peretii, vopsiti cu nepasare.podurile pareau relativ inalte,la etajult 4 erau acoperiti de tevile de ventilatie, la fel albrastre, prafuite precum umbra intr-o schita creionata.era un strat intens de praf pe partea superioara, tot podul cu ventilatia erau intunecate, se pare ca soarele nu ajungea pin-acolo. peretii etajului ,pe alocuri pictate modern-copilaresc erau patate de usi albe, unele de metal ,cu minere bine fixate,altele de lemn ,rau vopsite si rar intrebuintate, minerile cadeau din lacat. aveau placute de lemn cu numarul cabinetului si citeva aveau folii cu informatie .dintre cele 4 scari ,2 duceau spre pod ,sau etaju 5,n-am aflat inca. erau limitate de gratii ruginite(asa pareau a fi) ,care zdrobeau tot anturajul, dar si perfect potrivite cu el.
ma aflam intr-o cutie de beton, un etaj al ei,in care invatam eu, si altii. celelalte etaje semanau. aveau diferite combinatii dintre culorile peretilor (roz-alb) usile (vechi-noi) si ferestre. etajele 2,3 , iluminate de ferestre mari,cu rame de lemn, sub un strat de alb,n-aveau minere. sub citeva dintre ele au fost instalate calorifere, albastre,unele fiind calde. in hol era o sala de balet, in care-am fumat odata. un perete de oglinzi dreptunghiulare so altul alipea un rind de scaune. toata sala traia din prezenta unui pian vechi, a carui clape functionau aievea. podea de parchet,scirtiia cit paseam spre balcon.vizavi se afla sala de festivitati, am fost de vreo 4 ori in ea, larga(geometric inimaginabil de voluminos , straniu in plan arhitectural). scaunele sovietice erau rinduite in fata scenei , de un metru inaltime. unica sala cu iluminare moderna, niciodata n-am vazut iluminarea lucrind in holuri,cred ca din cauza ca-s sovietice.
putin stupid, o scoala cu pereti sovietici,etaje la fel de monotone , ce te faceau inchis,si cabinete(unele si putine din ele)(si sala de festivitati) bine amenajate.
cautam un loc tacut, etajul 3 fiind un loc potrivit, dar sala de balet avea lacatul inchis.imi ridicam picioarele pe scari, la 4 , apoi 3,2 ,1 si iar sus.
era si-o fata la primu, comunicam bine (mai degraba profund) ,ma gindeam ca ar fi interesant sa ma apropii , nu ma cunoaste fizic, si nu cred(nu tin minte) sa-i fi spus si numele. o discutie cu un cunoscut necunoscut.
cautam un loc tacut(am mai scris asta) insa racnete si ris se-auzeau in orice colt, doar de intram in cabinet.
((remarca finala- in cautare a linistii.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu