nu știu cum dracului m-am îndrăgostit în așa om.
și cum de-o ajuns a mai fi, dragoste a unui orb?..
și de ce nu-mi dădeam seama că ea, nu-și vrea viață lîngă mine..
și de ce nu-mi dădeam seamă, cu fiecare pas, că nu-i sînt ..
decît poate un joc, ori o piesă, ori un film,
a cărui sfîrșit îl așteaptă, în creștere a tensiunii, spectatorul.
spectator a unei mari iubiri?. aș fi vrut să fiu.

cred că nu mi-am dat seama de toate minusculele schimbări,
care interveneau, în facto, ca niște avalanșe,..
probabil așteptam să mi le strigi în timpane.
și nu să mă-glod în a oferi iubirii astea - șanse.

dacă ai fi parte din spectacolul iubirii mele,
ți-aș da rolul principal,
însă să-ți poți duce ispita, cu o adevărată trăire.