duminică, 30 august 2015

sfîrșit de august, m-am prins într-o serie de probleme de familie,
probleme care mă limitează, de altfel , erau limite ș pîn amu.

#2
mă simt incert. există o frică față de un eventual eșec în tot soiul de acțiuni.
e un fel de incertitudine, pînă nu ajungi la momentul principal, punctul culminant.
mă regăsesc acum, cumva lipsit de liniște, parcă undeva aflîndu-mă , în epicentru.
doar să-ți dau puțină libertate-n gînd, ș mă tulbur, mă devorezi..
#3
eventual , trecuse mult timp să-mi mai amintesc de tine,
chiar vroiam, de cîteva ori să-ți distrug tabloul, dar mă rezum la indiferență/
e un flux de emoții care-l pot explica, de fapt. simplu.
că s-a sfîrșit aiurea, și-aș vrea să cred că toate spuse au avut vreo semnificație.
într-un moment uitasem că-i la timpu trecut.
astăzi primisem un cadou, dar nu aveam o stare adecvată, adică una de satisfacție și bucurie,
mă simțeam cu încă niște pietre-n spate. urmează să provoc un duel dintre contradictoriul ăsta.

vineri, 21 august 2015

cîteodată-i așa plăcut să știi că nimeni nu te așteaptă acasă/
că am să fiu în singurătate, parcă obosit de chestii ș societate.
oamenii băuți cîteodată-s așa ne-interesanți, obositori, deranjatori/
intrînd în casă, poatea-ș simți satisfacție. da nu mai sesizez

#2
ăștia doi ani au trecut cam rapid, încă, cîteodată reușesc să mă simt tînăr,
cu toate că nu-mi mai pot sătura calmul psihologic,( să zicem că-i o metaforă a beției).
sunt într-un impas mare, în multe direcții, atîta timp în singurătate,
și cît e de inutil, pierdut,// trece încet. cred că oboseala mă-mbată,

#3
aruncasem telefonu de asfalt, al doilea telefon stricat, încercări de a scăpa de nervi.
mă pornisem astăzi în centru, la un concert, eventual așteptam să văd pe cineva..
cred că intuitiv/subconștient venisem cu întîrziere. stătuseși singur pe bancă, cu o bere.
mă simt ne-interesant/interesat. un introvert fără șanse de scăpare. penibil.

#4
mă uit la niște înregistrări, îs cam beat să cînt normal, și mai aberez la diferite teme.
sunt cîteva bune. sunt și eu cîteodată bun. tre să fac niște jam sessions.
îmi place că m-ai schimbat, mă autocunosc din nou, așa pare.
cîteodată totuși aș vrea să fie cineva cu mine, acasă. aiurea singurătatea asta.
îmi devin plictisitor însumi.

#5
eram într-o iarnă la văratic, eram mai mulți, vreo 4.
mergeam spre țiglău, o stîncă singuratică, într-un alt mal, decît celelalte.
alergasem beat, încercînd să fac niște poze, mă împiedecasem, căzusem.
după un 360 de grade, mă ridicasem și pornisem iar să alerg, și iar mă împiedic,
mă mai ridic odată și aprind fotoaparatu. făcusem niște poze nais.
îmi amintesc acu cum cădeam prin iarba aia. am nevoie de văratic.

#6
https://www.youtube.com/watch?v=caYeSmNxOpc&feature=youtu.be

duminică, 16 august 2015

venisem de la vilă cu autostopu, chitara ș optimism oleacă îmbătat. făcusem ceva treburi pe-acolo, printre altele am reușit să mă scald, destul. ultima lună de vară se caracterizează cu mai mult entuziasm și acțiune.
cum eram fără husă, nu credeam să nimeresc în ploaie. mă conduse bunelu pîn la iaz, ș mai departe singur, adică cu chitara. intrasem în magazinu de la benzinărie și-mi luasem o bere, m-am așezat pe marginea drumului ș-am fumat o țigară. oprise mai că a 4 mașină. mă luase gratis.
mă cam saturasem de vilă cred, era o atmosferă plictisitoare, sau vroiam ș eu să stau singur oleacă.
avusesem un coșmar prea real pe-acolo. umblam pe la pan com ș nu știu cum vorbisem cu un băiat, era de culoare ș citea rap. avea un cîine, unu puternic, din ăștia care urcă pe pereți. mă luasem cu vorba cu el ș au mai apărut doi. unu dintre ei mă rugase să intre pîn la mine și eu acceptasem. acasă acela încerca să-mi arate ceva stupid, mă enervasem și-i spun să plece, cînd celălalt mă lovește cu un electroșocher. în momentu ăsta sar în picioare ș nu mai țin minte ce urmase. mă trezisem, dar nu sesizam că dorm.
apropo, dormeam cam prost pe-acolo.
cîteva zile înainte făcusem un jam pe amf, un jam reușit. după asta nu mă puteam îmbăta. următoarea zi băusem o sticlă de grappa, pe la 5. 

duminică, 9 august 2015

privind răsăritul ăsta frumos, plin de culoare,
neavînd nici un ban, nici beție, am doar nepăsare.
nu sunt nici trist și nici vesel,.. am spălat și vesela,
mai fumez și tutut, mai ieftin ca banii, și-l privesc cum răsare.
în gînd inventez complimente, nerostite vreodată,..

frumoasă dimineață, cuprinde orașu-n cruzime și toate,
reapar, altfel deodată.. făr-de putere și îndurare,
pămîntu-i o mare, dilemă a unui singur soare.
cîte se-nvîrt împrejur,.. au stins lumina în străzi.
stau închis de abajur, s-a stins ziua de ieri..

ce mult aș vrea să-mi văd buneii, zîmbind la prispă.
chinuiți de soare și sudoare și de cîmp și timp,
întins în cioclejii auriți de apus, și eu aiurit pînă sus.
aș vrea să poți să-mi umpli culoare de culoare.
femeie cu trupul veșnic înverzind,.. îți exprim admirația!