probabil oboselile pe care le-aveam, îș au rădăcini în ce-am făcut în zilele precedente.

astăzi, fiind și un eveniment în centrul orașului, legat de ciclism și ce-mi place mie,.. am refuzat să merg, reiterînd planurile pentru o duminică frumoasă. cu toate că planurile astea m-au făcut să mă simt șubred în a le împlini, totuși, după-i ce-am fixat roata, am pornit spre aventuri. 

într-un final, după ce-am lucrat puțin la atelier, și pornind dejai spre trușeni, și trecînd peste vreo patru kilometri de drum într-atît de rău, că dacă purtaseși niște ouă în geantă, făceai omletă, am totuș ajuns să discutăm puțin cu Horia și Nata, și-apoi înapoi spre oraș, venind epuizat și flămînd, și totuși satisfăcîndu-mi cererile necesare. 

mai aveam în plan să rezolv cu geamul, o chestie care implica nevoia de-ajutor de-al unui prieten. și fiind așai obosit, și intuind o eventuală soluție, veniseși prietenul meu, cu o mulțime de-a băutură, prietena lui, și cîinele. și-o mulțime de-a mîncare. și-am amînat pentru mîine. abia acum au plecat ei spre casă cu un taxiu, iar eu rămînînd cu oboseala și toate gîndurile alea.

îmi este greu să găsesc comparații și abordări adecvate față de ce-o fo în ultimele zile, fiindcă atît tartamîș n-o mai fost de demult.