în toate celelalte, am avut niște timp foarte fain, desigur cu niște mahmureli și simț de vinovăție, dar cu istorii foarte faine, în care-am umblat prin oraș, stat pe-acasă, cîntat binișor, discutat despre viață, cu unu dintre oamenii care m-o marcat enorm de mult. nu știu de ce, însă copii, încep a mă iubi din start. într-o dimineață, după o primă întrevedere (beție) cu neneacu, am apucat chitara, și-o început a bîrnîi așa ritmuri, care mă copleșeau, precum unele dintre cele mai fericite dimineți, ori seri, căci ziua, e-o transpunere dintre a te naște și-a muri, și dacă nu vă regăsiți și voi în niște păsări pheonix, atunci nu mai ajungeți la starea descrisă. am reușit să-mi fixez strunele mai jos, să împrumut o baterie portabilă, că intenționez să cînt prin oraș, să cînt cu niș oameni, pe-ici, pe-acolo, și-apropo, adri, un bun prieten, face progrese bune în muzică,.. m-am regăsit într-o situație destul de interesantă, căci, avînd niște treabă pe la telecentru, am și trecut pe la ai mei, să-i văd, și-am luat o lucrare de la ei ș-o bancă de compot, și-n aceiași seară, i-am dat-o drept dar, surorii lui adri, iar apoi o altă copie, a unei lucrări, verișoarei mele, care desigur o fost puțin entuziasmată de abstractu ăla, dar o păstrat-o. hah.., și uite că vine-ntro zi un prieten, și-mi aduce o chitară, zicînd că ar vrea să fie a mea. am și vorbit despre a procura un grif, pentru o alta, care-i stricată și stă acasă, drept poliță. am început a-mi cumpăra tutun, și în ultimele ori, după beții, mă regăseam cu tutun de doar vro 5-10 țigări, știind c-am dat aproape tot, băieților.
aș vrea enorm de mult să finisez cîtevai lucrări, care le am pe-aici, și care-mi plac la nebunie.
avuseși o situație interesantă, fiind în ospeție, la niș prieteni, și în decurs cît analizam și discutam despre lucrările lor, deveneam tot mai entuziasmat și mai entuziasmat. apoi m-am tîrîit prin ploaie și zăpadă, pîn acasă, iar acu, cevai timp, am dat buznă pe la ei, la mijloc de noapte, făr sunet, beat, iar ei m-au și primit.
ascult Missisipi Fred Mc Dowell, și e chiar potrivit blues-u ista, pentru cum mă simt.
urmează să ascult cei 13-e gb de muzică care le-am înscris în drunk.feb.2, deoarece, spre marele meu entuziasm, în acest februarie, mai am un folder cu înregistrări. mi-am și făcut curat, pe-acolo, lăsat ce-i mai bun, cu toate că n-am ascultat minuțios.