luni, 31 decembrie 2018

de ieri, voiam să bag cevai pe blog, și-mi tot veneau idei și le chibzuiam cît eram prin drumuri, însă ajungînd aicea, m-am cam prăpădit. dacă tot e să-ncep, probabil aș trebui să zic că aveam o dispoziție nașpa, pîn a pleca la sat, și-am tot plecat ntr-acolo cu gîndu c-o să mă fac bine. nu aș zice că o fost prost acolo, însă pe-alocuri era foarte tîmpită starea. totuși nu cred că trebuia să m-aștept la mai multe, ori,.. doar să evit să repet aceleași încercări disperate de-a ajunge a grăi cu taică-meu.
 am pornit totuși după un joint ș niște bere, spre stația de vizavi, și-am prins o rutieră către bălți, în vro 20 minute. m-o-ntrebat șoferu dacă am bani, c-arătam a turist, așă o zis. era interesant să pornesc așa ucis la drum, și să mă simt așa calm în rută. la bălți mi-am luat o bere ș-am urcat în altă rută, în continuarea drumului, iar ajungînd la rîșcani, mi-o fost plăcută așteptarea de vro juma de ceas, într-un bar, grăind cu oameni, deja simpli. probabil mai rămîneam în baru ăla să beu cu niște ucraineni care-aveau un accent plăcut, fiind deja destul de beți. De dată asta am plecat fără chitară. Ș tot de dată asta m-am îmbătat binișor pe-acolo, dar un moment care l-am remarcat, e că oricît de mahmur n-ai fi în ziua următoare, oricum ai chef de-a te ridica din patu ăla, ș-a începe a lucra. Am prins niște timp foarte frumos pe-acolo, o-nceput a crește luna, și era frig, și rîul înghețat. Abia ajungînd, erau niște oaspeți, și m-o așezat la masă, ș-am băut un vin gustos cum n-am mai băut în viața mea.
 Din următoarele zile, aș mai zice c-o fost fain să-i văd casa lu taică-meu, pe un vîrf de stîncă. Cu toate că-n primele zile era mai ok, spre sfîrșit, însă eram certați bine. Totuși i-am mai ajutat pe-acolo, și mă simțeam satisfăcut. Dacă-i să o zic sincer, cred că nu e mîndru de mine, ori ceva în sensu ăsta.
 O început un vîntișor într-o marți, ori miercuri, însă nu m-o oprit să urc în nuci și să dau cîtevai crengi uscate, jos. Le-am tăiat bucățele și-o fost mămuca bucuroasă. hah.. M-o și hrănit cu zeamă.
 Cît am mai grăit despre fete, mi-am dat seama că femeile astea, din familie, mă vor căsătorit.
 Totuși oamenii din sat, îs mult mai înțelegători, ori că-s bătrîni, ori că-s mai liniștiți. mi-o părut bine că am mai stat cu nanu meu la foc, ș-am grăit despre ce-avem pe suflet.
 înainte de plecare, s-o-ncălzit, și era glod, și-am mai fost prin trei beciuri, pe-acolo. La o rudă, m-o pus la masă, și-am băgat tucmai trei farfurii în mine, iar apoi am pornit spre alta, și mi-o turnat și-acolo. mi-am luat aproape cinci litri de vin, adică trei sticle. Am mai reușit să umblu noaptea și să simt o disperare, care se nuanța destul de interesant,.. într-un fel calm, cu resemnare, dar totuși durea.
 E bine că de cevai timp nu-mi mai veneau gînduri la suicid.
 Mi-o venit un gînd să plec cu o chitară-n spate prin europa, făr de bani, ba chiar am visat cum vin spre Groningen, ș-o văd pe fosta. am rezumat gîndul la faptul că, ar trebui să fie o deosebită plăcere să revii, așa cum ești, în locuri unde-ai fost fericit. Și-mi pare bine c-am venit de-acolo oleacă pierdut.
 Venind în oraș, mi-am găsit casa într-un haos și murdărie, și m-am apucat a bea,.. i-am și scris fostei, că era-n oraș, și mi-am dat seama că nu mă mai iubește, și că nici nu-mi dau seama ce fel de dragoste avea. și-am să bag un cui în mînă, ș-o să tac. (pentru că-n inimă ar suna tîmpit)
 și vreau să fumez un joint, ba chiar două, și să-mi inventez de treabă. și fie ce-o fi.











marți, 18 decembrie 2018

* earning money to get out of the city,
   if you dont like the playing, help a little *
inscripția pe carton a unui chitarist din viena. 

luni, 17 decembrie 2018

cred că-n loc să mă uimesc de oameni care-or fi devenit importanți undevai,
 cred c-am apreciat mai mult pe ăia care și-o găsit tăcerea.

sînt-n viață oameni față de care ești sincer, sînt ș de-ăia cărora îți place să-i vorbești,
probabil ar mai fi de-ăia față de care ai grijă, și-astea categorii ar fi spuse, într-o măsură,
echilibrată de-însuți ție.

viața, stînd acasă, m-o făcut puțin nebun.
nu c-aș fi vrut să văd pe cinevai oricum,
sînt și oameni care-ți mai bucură monotonu.
m-am băgat s-ascult delta blues,
hah, cînd dai la căutare: blues , ce naibii vrei s-aștepți?

sâmbătă, 15 decembrie 2018

vină s ascultăm alina orlova.
îs așă emoționat, în unele momente,
 în alea de-ați permite să împarți din,..
 melancolii, ce le ai pe suflet, cu cineva.

vineri, 23 noiembrie 2018

există un timp care îți este atribuit pentru ca să acționezi, și nu că n-ar fi timpul ăsta în permanent, însă, te cuprinde o mare amărăciune cînd sesizezi că nu mai ești în puterea de a îl domina, ori n-ai nici măcar puțina influență. timpurile plecate, îs ca apusurile frumoase care le avem în amintiri.
am și eu o frică, dar îmi spuseși că n-o să îmi permit,.. să regret fiind, mai bine zis devenind, mai bătrîn. însă-mi dau seama destul de bine că deja mi-am acumulat o multitudine de regrete, și nu că m-ar tenta ele, ci mai degrabă le bag într-un fel de cutiuța pandorei, care orcum își va spune cuvîntul, la timpul ei. ideea era că îmi pare foarte jalnic, și-mi pare și rău, să văd oameni deznădejduiți ( cred c-am scris corect ),.. din rîndurile ăstora bătrîni. aș zice că tristețea-și are vîrstele ei. și e interesantă toată evoluția asta a timpului, care-n unele momente îți înfige un cuțit în spate. iar durerea, în sensu regretelor, e probabil .. ironia veșniciei imaginare, atribuite sieși. 

miercuri, 21 noiembrie 2018

așă ș mi-am stricat toată ziua. cu două sticle de vin ș două de bere. m-am apucat să cînt, apoi, din marea mea tîmpenie i-am scris lu valeria. mai bine era să-mi crape compu, ori să m-ocup de altele. să nu-mi fi răspuns așa zvelt ș deschis, ori să nu-mi fi răspuns defel, ori să nu-i fi scris defel. ce tîmpenie m-o apucat. încă nu înțeleg ce-i cu toată treaba asta față de ea. încă nu pot să-mi dau seama de nimic în sensul ăsta. eram îndrăgostit de-a binelea. și nu pot să îmi asimilez gîndul că e indiferentă. ce dracu m-am băgat s-ascult femeile astea care cîntă// cu toate că sună binișor. nici măcar nu știu cînd o să treacă. recent m-am apucat a scrie un testament. apoi l-am rupt. am întrebat-o dacă-i mai lipsesc, la care mi-o dat un răspuns sofisticat ș .. tîmpit. s-o eschivat, cumvai. pîn așteptam răspunsu, deja beat binișor, am pornit să-mi iau încălțările de la nana-mea, că stă nu departe. m-am ivit beat pe-acolo, foarte bine. mi-am luat o bere pe drum, ș-am ajuns să-i citesc răspunsu. apoi am-nceput a băga sincerități. dacă să o zic direct, n-am fost cu nimenea atît de sincer și deschis, probabil am fost prea deschis  cu ea.
de mult timp am lăsat ideile de-a încerca să-mi imaginez o situație în care am mai fi împreună, cu toate că ele apar, spontan ș îs tare tîmpite. îmi dau seama că ignoranța ei, e defapt un semn că n-ar fi ținut la fel de mult, la mine. probabil că mai sincer decît cu ea, am fost aicea, dar n-am scris despre multe care i le-am spus. și nu i-am spus despre multe care le-am scris. e un gînd care persistă, ea.. ea.. ce dracu mai am cu dragostea asta? și de ce naibii nu mă pot liniști?
am chef să cînt la o chitară acustică.. îmi e dor de-o acustică.. wuh.
cît de tare m-aș putea-mbăta, cred că-i numai pe-nțelesu conștiinței mele.
îmi pare bine c-am amplificatoare pe-aici care sună-ntr-atît de tare c-asurzesc.

marți, 20 noiembrie 2018

mă tîrîiam în rutieră, după o cină sățioasă, și-ncercam să-mi amintesc de academie, că am dat de un prof de-acolo, care-o urcat în aceeași rută,.. cînd mi-am dat seama că-s foarte sumbre aproape toate amintirile de-acolo. mi-am dat seama că era 2014, cînd am început, și că o trecut destul de brusc. de fapt, ultimu gînd, ăsta cu trecerea asta bruscă a timpului l-am limpezit cînd mi-am dat seama că o trecut un an de cînd am fost în olanda, și nu-mi aminteam ce-am făcut n-ainte de-asta, și nici după.
probabil e din cauza că am un douășpatru de ore de nesomn și tîrîială prin oraș. în schimb, ( printre altele.. ) am venit acasă, și mi-am umplut două treimi din cană cu vin. e o cană mică.. ș-am o sticlă mare, care nu prea am chef s-o beau. nu că n-ar fi vinul bun, e. îmi amintesc acu c-am zis că nu-mi pare rău că uit, dar se pare că totuși unele momente n-aș fi vrut să le dau uitării. tot astăzi, cu vreo cîtevai ore mai devreme, mă gîndeam la nanu nicolae, decedat de trei zile, pe care n-am avut chip să-l cunosc. o mare prostie. mi se restrînse toate percepțiile timpului și trecerii lui în neființă, ne-avut. nu e defel o percepție de posibilități care nu le-am avut, și aș fi putut să le am, e o banală neputință de-a acționa în împrejurările actuale unui oarecare moment, ori perioade din viață.
m-am tîrîit cu papucii uzi, și cu mintea sumbru-grăbită, către un absent, și nu o zic cu părere de rău, îmi ador așa o tristețe rănită, care n-are chef de luptă. e ca și cum mi-aș tîrîi trupul din urma-mi, între multitudinea de frumuseți și bucurii ale vieții, putrezind,.. dar cu plăcere.
e interesantă starea asta, de-acu, nu sînt grăbit, și nici înconjurat de multele care m-ar duce într-un disbalans. îmi am timpul la dispoziție. am băut o sticlă de absint, și era mega fain. mai am chef și poftă.. de vro două.. dar nu le duc lipsa, nici băuturii, nici țigărilor, nici ierbii. îmi place că mă satisfac cu puținul care-l am, .. cum am auzit pe undevai: fă rai din ce ai. 

duminică, 18 noiembrie 2018

întîi rîdem de scenele siropoase din filmele de dramă, apoi stăm ș noi în isterii ș lacrimi. 

joi, 15 noiembrie 2018

dac-aș fi s-ajung pi la un concert rolling stones, n-aș vre să mă bag în mulțime, s-achit bilete, s-achit bere de 10 dolari.. ș să mă-mbulzesc între oameni, ca-n rutierele din chișinău, care eventual m-ar lovi cu tîmpitele de telefoane peste cap. mi-aș lua o sticlă de vin, ori niște bere, ș-aș vre să stau pe-un deal, mai departe, ș-aș savura din sunetu mai domol care-ar răsuna pe-acolo. hah. 
ș iaca că de ieri pîn azi, m-am transformat într-un antilenos. smeșno.
azi urmează să beau niște absinth ceh, uuuh. ce mi-e poftă. acu însă iaca stau, după vro două ceasuri de somn și beau niște vin, în genere azi am băut tare puțin. mi-o apărut fel de fel de idei năstrușnice, și mă gîndesc care să le trec din fantezii în realitate. în rest, am înghețat astăzi toată ziua, pe drumuri. și e ploios afară, și frig. și-am mai băgat un cîntec frumușel pentru ora 3:37 dimineața.
renumitul lou reed takes heroin onstage.   și mă simt ș eu c-aș vrea niște caseacioc ș băuturică verde, wuuuh. abia aștept să țin sticla aia în mînă. o fi a treia sticlă de absint din care beu, da ăsta ceh, din cîte știu, e unu buun buunicel,.. linji dejtele. pe lîngă asta, am mai făcut niște decorații pe-acasă, și poate dimineața mai înclei pe perete niște chestii..
am mai fo, laltăieri, pe la verișoară-mea, făcut niște română cu ea, apoi tîrîit un covor încoa, ș-un bec,.. ș-am improvizat cu adri pîn la 4 dimineața.. iar astăzi i-am vizitat pe bunei, care par să-mi ducă lipsa. am mai zis că-mi reproșează absența,.. o fo plăcut să stăm și să vorbim despre fel de fel de chestii mărunte, obișnuințe. i-am servit cu niște vin și pe ei. cred c-o să aștept să cadă zăpada, ș-o să plec la sat. însă văd că amîn, și-mi pare cam rău de asta. uuuh ce beții pe-acolo se mai întîmplă acu.. mă gîndesc că dacă trag o fugă pe vro săptămînă, două.. și nu-i dau cu chilitu, poate mi-or da niște jinișor acasă, ș niște țuică poate,.. ș sigur că felurite gustoșenii, să pun în holodilniku ista.. că era cam gol ultimele săptămîni.
ultimu timp mi-am permis să nu prea pun mînele pe chitară, și,.. se pare că notele încep a suna mai cu viață, cînd le mai achipuiesc. am mai zis cuiva azi,.. îmi lipsește niște jam time, serious jam time..
gen: băuturică, ierbușoară ș di dimineață pîn te-mbeț să cînț. ahh,.. și ce vis urît am avut recent, că după alea frumoase mă băgam n-apoi la somn, iar după ce-am visat că mi-am stricat chitara, mi-am băgat chișioru-n somn, ș m-am trezit nervos cu oleacă de tremurici ș nesiguranță, was it or not for real. awh, poate n-am povestit ș despre ciuvacu care o fost pi la mine ș-o stricat o repetiție frumușică, cu tîrîieli prin oraș. i-am rupt două strune, ș în contextu ăsta, ale mele ( ernie ball ) îs fuarte bune..
ș iar urmează zilișoare în care tre să tîrîi lucruri acasî. și-aș spune că orașu ăsta-i frumos a dracului, cînd îl traversezi, singurel, în mers după chef și plac, făr de-a sta în ambuteiaje, trolee aglomerate, ori între oameni posomorîți.
aah, și-am ajuns weekendu trecut într-un bar, în care-am turnat niște absint lu băieț, unu mi-o făcut poze-n care arătam beat. una era bunișoară, echilibram paharele. m-am ars pe mîini, cît îl pregăteam, și matincă era una din serile în care eram foarte detașat, ș îmi permiseși să mă cred foarte cool.
aveam tot o dorință-n persistență, să merg multișor spre apus, cu pălăria pe cap, ruxacu-n spinare, pe dealuri și drumuri pierdute, și iacă sună: hey honey, take a walk on the wild side, ar trebui să îmi revizuiesc atitudinea față de mine, și să m-adresez însumi: hey honey.. take a walk on the wild side, heyy honey, make a stop at the bar. haha. mă gîndeam de mai demult c-ar fi cleova de repetat un trip din alea, foarte crazy, pe la minus 15-20, prin zăpadă ș ger, doar că de lungit traseul. fără fotic, făr așteptări,.. a jump into the unknown.., c-o sticlă de tărie, una de vin ș una de apă-n buzunare.
mi se fac riduri pe palme de-atîta nebunie din capu-mi. hah. 

miercuri, 14 noiembrie 2018

cît toţi postează despre succese, e neplăcut să-ţi ştii ezitările, sau momentele mai grele, nespuse şi neştiute de nimeni.
## astăzi mi-am dat seama că am o manieră de-a trăi foarte confuză. un ritm de somn foarte nebun, şi o dorinţă continuă de-a mă linişti cu nişte alcool. e probabil o depresie de toamnă, ce m-apasă. nică dorinţă ş nică efort. mă chiar credeam puţin extraterestru. şi mă-nervează faptu că amîn să fac ce tre să fac.
tot astăzi mi-am dat seama că-mi cam trece timpu, şi-am devenit brusc invidios pe ăia care-s tineri. 

marți, 13 noiembrie 2018

ceot, m-am pre băgat în blues ş huinea din asta,.. cică-i cam periculos de le-ascultat, toamna, pe-aşa un timp.

joi, 8 noiembrie 2018

am un ciuvac în prieteni, care postează multe fraze-nțelepte, ș-am dat acuia peste una,.. stomacul gol, portofelu gol ș inima zdrobită te pot învăța multe lucruri. tot recent am dat de-o frază interesantă, cum că o trecut și alții, aproape toț prin aceleași disperări, așa că resemnează-te. well, erau timpuri cînd n-aveam unde-adormi. mai rămîneam să dorm pe-acoperișuri, ori să cutreier nopțile-ntregi pe drumuri.
tot astăzi mă gîndeam că nu chiar înțeleg, cum am ajuns în această situație,.. dar îs satisfăcut într-o măsură de povara care-o duc, or să-i zic, geanta de emoții.., care mă și face intrigat în a-mi expulza emoțiile, în felurite moduri. ș îs cumvai satisfăcut de cine sînt, cum umblu printre ceilalți oameni, și ce mi se întîmplă.

marți, 6 noiembrie 2018

mănînc pîine cu sare. nicevo așă cînd țîi foame.
beu ceai, fără zahăr, dar ceai.
am o geantă plină de gutui.
plăcută viața asta, așa. 

miercuri, 31 octombrie 2018

marți, 30 octombrie 2018

stau de cevai ceasuri bune ș-ascult același cîntec. bag cafea în mine și e o stare foarte a naibii.
cu toate că toată tristețea asta nu-i așa de acută, dar e mai degrabă o stare de absent.
ți-am scris că-mi lipsești. acu încercam să-nțeleg cum îmi lipsești, ori, ce-mi lipsește din noi-ul ăla.
aș zice că-mi lipsești cum îi lipsește unui orb, privirea.. că făr de tine multele-mi par nimicuri.
îmi lipsește toată făptura ta, chiar de la distanță. însă n-aș mai suporta nici o distanță între noi.
dacă-nainte eram obișnuit cu ideea că nu vorbim cevai timp, știam că ești cu gîndul la mine.
acum, probabil îmi lipsește afecțiunea ta.  acum cred că am avut foarte puțin timp petrecut împreună.
și-acum înțeleg că toată voioșia ta, și înflăcărarea de viață, mă și turmenta și bucura-n-același timp.
mă simt ca și tapetele din casă-asta, murdare și-mpuțite. și-aș vrea să mă-mput și mai mult.
îmi lipsește maniera ta de-a mă face mai bun, că.. na, eu tind să mă chinui.
poate că-s a dracului de tîmpit, or mazohist, dar doar fiind așa un tîmpit, savurez din momente.
și cu tine nu eram, întotdeauna, așa.
mi-amintesc că-mi ziceai, că nime n-o să mă salveze, însă, să știi că mă salvai, și duc lipsă și de asta.
nu știu ce credeai tu frumos în ceea ce ni se întîmpla.
mie-mi plăcuse nebunia care mi-o adus-o toată dragostea față de tine.., poate-ar trebui să o zic la prezent.
mi-am dat seama că n-aș mai vrea să iubesc așa, pe nimeni.
nu din cauza că n-aș mai vrea să suport așa durere, ci pentru c-aș vrea să rămînă de fapt,
un sentiment special față de tine.
din cîte mă duce mintea, și-s cam treaz, acuia-nă, sînt șanse mizere să mai fim vreodată împreună,
dar mi-amintesc cît de irelevante erau oricare confuzii, cînd ne-am văzut pe peron, în groningen.
și-atuncea, înainte de-a ajunge la tine, eram dat jos la pămînt, iar apoi, cînd te-am văzut, eram gata să merg cu rucsacu ăla oriunde. și-o să-mi lipsească pentru totdeauna farmecul ăsta în care-mi cuprindeai viața.
și privesc acum în gol, gîndind că, de fapt, nu mai avem nici o șansă, și luptă-n mine gînduri despre tot ce-o fost între noi, și nu știu încotro mă duc. totuși am avut foarte puțin timp, pentru noi, și, cu toate că vroiam s-avem mai mult, e straniu cum mi-o ajuns fărmîturile alea în care eram împreună, ca să mă-ndrăgostesc de tine într-așa un hal.


mi-am făcut cafea de dimineață, de cevai zile nu am nici ceai, nici nimica-i în frigider. ieri am mîncat pare-se ultima gutuie. mi-am făcut cafea și-am început a lucra la niște tablouri. acu, am niște vin și cevai mîncărici, și cred că o să mai pregătesc cîtevai. porniseși spre ciocana pe jos, și-o fost foarte plăcut pe drum. cîntam o improvizație, if i were a carpenter, de safka. am și tradus cîtevai versuri romînește, dac-aș fi un tîmplar, ți-aș da iubirea mea de azi, tu să mi-o dai pe-a ta, de mîine. tot ceasu pîn acolo o fredonam. simțeam o tristețe, care-o simt și-acum, ori n-o fi ea tristețe, dar liniște și calm.
mă roade un dor/ mă rod și doruri. ai mei erau atît de fericiți, buneii,.. că au 51 de ani împreună, mă gîndeam că-s a naibii de norocoși, unul de altu, și că sînt și alții, mai puțin norocoși ca ei. eu tot făr de tine-s cam pierdut. prăpădit.
ci di ușor ai acceptat totuși să nu intri pe blog, între alte idei, una ar fi că, .. totuși cred că ți-ar fi mai bine pe-aici, cu mine, dac-ai fi luptat pentru asta. mă mai tulbură gîndul la tine și mă-nervează, destul de des. încerc să mă asimilez situației, s-o accept, și să merg mai departe, însă-mi reușește greu.
de mult timp nici nu mai știu ce ți se întîmplă, ce simți, ce trăiești, cum ești, și îs tentat să aflu, însă raportînd la situația dată. cîteodată mi-amintesc de discuția aia cu taică-tău și, începe-a curge sudoare de pe mine, de rușine. era totuși o situație jenantă. cred că am zis dejai chiar prea multe despre dragostea dintre noi, și-ar trebui să mă resemnez, într-un simplu fel. 

sâmbătă, 27 octombrie 2018

ăsta e un post smeșnoi.
stau eu iac, dimineață acasă, e sîmbătă, m-am trezit tare weak ș aveam numai două țigări jumate ș oleacă de bere, care nu pre m-o ajutat. ș-am decis din ultimii 18 lei, să merg să iau niște bere.
am mai numărat niște bănuți, mai strîns 17 lei, cum că e rușine oleacă să vii cu bănuți la magazin.
nici nu credeam că o să-mi ajungă de țigări. și mă îmbrăcaseși, ș pornind, mă tot enervam.
pi drum spre magazin, băbuțele s uitau straniu la mine, cum mergeam cu două sticle de orașu vechi, goale, să le returnez. ș așa ajungînd aproape de magazin, văd pe jos o sută de lei, ș-o înșfăc brusc, ș-încep a rîde. a rîde isteric. intrînd în magazin stau și rîd. ăia cred că m-o crezut drogat. mi-am luat o bere mare ș una mică, ș țigări. ș-am tot rîs pîn amu. ș-am să rîd pîn seara. mi-o aterizat un pițigoi pe chestia asta de-ntins rufele. tare amuzantă situația.  ș încă rest mi-o dat :DDDDDDDDDD

joi, 25 octombrie 2018

o frază care voiam s-o zic, dacă-mi mai citești blogu,
 e că am încercat toatele din care-ai zis tu,
 și nici una din ce-am avut eu a-ți propune
https://www.youtube.com/watch?v=RTxOYLs2g0A
mă băgaseși să caut niște fotografii, și spre marea mea mirare, am sesizat că au fost șterse toate fotografiile din vremea cînd eram cu valeria. aveam ș-un folder, groningen 2018, nu-i. mi-am dat seama că, după cum îmi amintesc că avuseși o stare cînd voiam să șterg totul, de fapt tot ș am șters. erau niște fotci bunicele pe-acolo, și-mi pare puțin rău că n-am selectat. zilele trecute suna niște joan baez, și-i niște muzică de-asta, tristuță, da nuș cum m-o mișcat și iacă o ascult, ș că m-am nervat, mi-am luat o bere di la magazin, ș beu. îi oleacă straniu timpu prin care trec. îs indecis de ce vreu ș ce simt. ănway, e chiar bună muzica asta. azi n-am cîntat, difel, da poate mă apuc acuș, că se face mîncare aiceai, ș tre de-avut grijă. mai am o listă imaginară-n cap, de treburi de făcut, pe-ici, însă n-am timp, chef, ș bani de ele. mai am #blea niște datorii, di la începutu anului, încă. matincă amuș îs aproape 12 luni de cîn am plecat. e o oarecare dilemă în a mă decide dacă mă simt bine or nu. și-aș mai vrea să mă simt rău, oleacă. mi-o trecut ș chefu de mîncare tucmai.
https://www.youtube.com/watch?v=0-VIygLO4Is


miercuri, 24 octombrie 2018

e dimineață iaca, ș-am așternut un covor, care pare a fi foarte drăguț în cămeruța asta. după ce-am avut aventuri ieri, cu alcoolu, astăzi mă simt foarte bine. e aproape zece, și iar soarele-i ăsta-mi umple casa, și e a naibii de frumos, la asta se-adaugă și faptu că mă și simt parc-aș fi fumat niște iarbă. am un amplificator prin care bag muzică de la comp și sună binicel. tre să dau ș mai încet de la comp, ca să nu asurzesc, dar hey joe-u sună a naibii de plăcut. și uite-așa și stăm, bem vin ș amuș aprindem o țigaretă. undevai am prăpădit un 20 de lei, ieri, da amuș io-i găsi. give me things that dont get lost. haha. vinu apropo e foarte nais, de pe undevai de prin telenești. am mers binișor ieri, prin tot orașu, de la telecentru pîn acasă, pe jos, cu geanta plină plină. sună neil young acuiană, ș încerc să evit pink floyd-u. azi am cusut niște nasturi, di dimineaț, ș mai zîmbeam cu gîndu că, iaca cu ci mă ocup, eu.
de mult n-am băgat eu-ri pe-aici. dar anyway, s-asculți neil young la volum, aicia-i de parcă-i la concert. wuh.  în altă ordine de idei, mi-e plină casa de fum și muzică și soare. azi mă simt chiar fericit, și mă înspăimîntă puțin trăirea asta, cînd o sesizez. prin geamu ăsta culorile și contururile de-afară-i arată puțin blurate, și mai joacă razele de lumină, trecînd printre frunzele lovite de vîntișoru-ncetișor. tre s ud florile. nuș unde-am băgat cureaua de la chitară, ș-aveam chef să mă fac rocker de dimineață. ne tut to bîlo. tre să-mi iau un mediator nou, ș-abia aștept să vină neneacu, să băgăm niște noticele, frumușele. plopii ăștia de după geam îs ca din primu meu trip de lsd, joacă-n vînt ca niște forme dintr-o altă realitate, ș dacă mai adaugi ș hendrix-u la ei, precis că plutești pe vr-o corăbioară, undevai depărtișor. galbenul trebuiește interzis, că-ți trezește savoarea..

luni, 22 octombrie 2018

cu 12 ore în urmă am băgat chitara-n husă, cu gîndu s-o lăs să se-odihnească, ș iată că de la ora 7 nu m-am mai abținut, ș-am pus iar mîna pe ea. frumușel sună cu răsăritu, ș cu cele 13 ore nedormite, care le am pîn acu. acuș mai fac una alta prin casă, ș fug la atelier. dacă-s norocos azi, poate aduc fotoliile. afară pare a fi cam frig, ș nuanțele-s pale, dar e abia 10. ascult un album din muzică indiană, am de gînd să mai bag din astea, că-s niște game interesante pe-acolo. înainte-aveam o electrică fără laduri, uh ce chitară bunicică era. îmi pare rău c-am stricat-o, fiind nervos. 
mi s-au mai sfătuit niște interschimbări pe-aici, și stau pe gînduri. băieții se jăluie că nu-s fotolii, hah.
m-am decis să fiu extrem de lenos, azi. nici după țigări nu voiam să merg. tot ieri, am mai chefuit cu băieții de pe-aici, grăit multișor ș rîs. cu o mare plăcere am să menționez că s-a băut puțin. în personal, am băut mai puțin de un litru jumate de bere. e uite a șasea zi de cînd nu mă-mbăt. cîteodată mă copleșește o stare de absent, și plictiseală, și mi se termină ceaiul. am făcut o listă măricică despre ce tre s-aduc, și mi-am creat o imagine mai clară, despre cum o s-aranjez lucruri pe-aici. într-o zi, urmează s-aduc și cărți, care cel mai probabil, n-am să le citesc. apropo, de mult n-am mai citit, și vreau la văratic. îmi mai spuneam, că tre s-aduc lucruri, să m-ocup cu fel de fel de chestii. e interesant să trăiesc aiceai, mă simt încă insuficient de liber, și următoarele experiențe îmi par curioase.
am pregătit două cartoane, recent, ș am conturat o lucrărică. cred c-o lăs doar grafică.
după două luni, mi-am dat barba jos, în tentativa de a deveni mai serios. și cînd era timpu să pornesc spre atelier astăzi, m-am lăsat fascinat de bucățelele de visuri, care le-am avut, că am dormit prost, și se rupeau cam straniu, ș-am refuzat să ies din casă. dimineața am stat vro două ore ș-am privit cum îmi umple soarele casa, apoi priveam ș spre gutui. poate fac niște gutuie cu miere ș nuci.
mă vedeam venind de la sat, cu o sumedenie de bunătățuri. în venirile precedente, obișnuiam să deschid sticla de vin, chiar în rutieră. cînd plecam încolo, tot chefuiam pe drum, cîteodată. în aceeași manieră, aș zice că decurgeau și multe începuturi, de-ale mele, cu o beție bunișoară.
din toate ce-mi lipsesc, să nu zic că-mi lipsește ea, ce e drept într-o oarecare măsură, este un neajuns de comunicare. aș zice că e soiul acela de comunicare simplă, de la sat, în care nu mai cîntărești cuvintele, și le zici, așa cum sînt. probabil că e din cauza că nu văd oamenii de-acolo așa des, și e mai puțină afecțiune din astea de care n-ai nevoie. și discuțiile de-acolo îți insuflă o încredere, și totuși și o chibzuire, a tot ce spui. dar simplitatea de-a discuta și aborda subiecte.. simplitatea de-a spune tot ce ai pe umeri și o duci de cevai vreme. iarna la sat e foarte frumoasă.
m-ai priveam niște înregistrări de-ale mele, în care tre să fac curățenii. unele-s foarte haioase. cred că o să șterg multișoare. abia aștept să vină neneacu, să mai băgăm niște notișoare la chitări. acu iaca e dimineața, iar eu improvizez încetișoru și aștept s-apară soarele. apoi sper să ajung ș pe la atelier, să fac niște bani, iar seara, acasă să mă mai bag la cîntat, dacă nu la aranjat prin casă..
mă bucur enorm de mult că am, măcar o chitară. o să mai vorbesc cu cinevai din prieteni, poate mai aduc măcar una. asta electrică mă grăbește, și e ușor de-o mînuit, iar una acustică,.. uh, ce blues aș mai improviza. mă mai gîndeam să vînd un amplificator, că-i cam puternic, dar o să ezit cu decizia asta. mă prindeam prin video-uri, încercînd aceleași combinații de note, cum ș-acum.. și am ajuns la gîndul că ar trebui și o pauză în toată cîntarea asta, o aventură, niște adrenalină, să am apoi mai multă trăire să-i dau instrumentului ăsta. 

vineri, 19 octombrie 2018

astăzi e sumbru afară, e nouros ceru și, în așa anturaj, culorile frunzelor o început să joace și mai pulsant. poate plouă. mă gîndesc că uite ăștia fac propuneri de căsătorii, în cele mai frumoase momente, cînd ești chiar fericit. însă ar fi mult mai curios să fie-ntr-un moment mai greu, mai jalnic, așă. m-am trezit cu un tremur, neclar, ori e de la frig, ori nu mai știu ce e. ieri observaseși cum îmi bate inima, parcă-i un heavy metal, or parc-ar face horă-n mine, în gînd mi-am zis, undi fuji, fa?!
din toate chitările care le-am avut, una mi-o stricat-o, următoarea am stricat-o eu, și mai am una care n-o stric, încă..  azi am adus vopsele, de cînd nu s-o avut  grijă de ele. îi cam frig pe-aici. chitara rece, vinu rece, eu înghețat, încă îngheț. 

joi, 18 octombrie 2018

m-am dezvățat să văd femei frumoase, mă duc după bere ș revin poate.
revenit sînt, și-aș zice că, femeile alea de sus, frumoase care-s .. (care-ar trebui să fie), nu-s pe facebook. în orice caz, chiar de-s frumoase, nu mi-s atractive. ș e un straniu confuz, care-l are mintea mea cu starea care-o simt.
cîteodată stau ș privesc în gol, ș afară-ncepe-a deveni frig, spre seară ș spre iarnă. așă o stare de parcă the thrill is gone, da nu away. fumez iarbă binișor aiceai, de ceva timp și mă gîndesc că nu mă prea descurc. cîteodată-mi apărea ideea că, aș avea nevoie di-un vector, ori cevai, ș c-o căutam pe dracu. (woman is a devil). în fel de fel de forme-mi apărea ideea! și cum că m-aș fi apucat să bag cuvinte deștepte pe-aici. nu mai scriu din rînduri noi și poate că ar trebui să reevaluez versările astea. vărsări în versuri, să transform. asta ar tinde a fi, o poezie în proză.
mi-o trăsnit masa.
de-alaltăieri, adorm pe la vro 6 dimineața, în precedent îmi permit să cînt, acceptabil pe-aici.
acu că m-apuc să cînt, priviseși chitara gen: ei ci, facim sex azi? .

miercuri, 17 octombrie 2018

Mergeam prin chișinăul de azi, și mă gîndeam că totuș sînt și frunzele niște corăbii/avioane, pentru cîtevai clipe din viață. Azi am lăsat un păhar neterminat, și-aș putea băga cevai fraze similare alea-i de sus. Și în genere, viața fără alcool are și ea o frumusețe.. hah.
 Cum c-am mers azi cu troleu, două stații.. în care-am îmbogățit cu zece lei, iar cel mai haios moment e că am luat biletul ș-am cam uitat de rest. Tot astăzi, m-o cam mișcat muzica, și-am înregistrat niște jam interesant, care-am să-l ascult mai încolo. Mișcîndu-mă în ritmuri funk și stări d-entuziasm ș buimăcire, că făr de-alcool simți plictisu în unele momente, muzica asta m-o mai bucurat spre sfîrșitul zilei. Tre să recunosc c-am fost ș-am totuși luat o bere, ș-o fost bine poftită..// e ora 5:18, e sfîrșitul zilei. 

marți, 16 octombrie 2018

așă un sraci, aiși la mine. // 
matincă mai pălesc pre tare, cînd pălesc paharu de masă.//
  de ieri pîn azi, mi-am cam venit în fire, cu toate că ideea asta de beție, starea asta de-a mă ascunde, urmărește binișor. am să mai încerc să trec pe-o altă potecă, unde se găsește alcool mai greu, ș cum c-ar fi mai aspră la relief. sigur că mai vreau să mă chinui, sînt un om care-și are nevoia în drame ș durere, însă ș-am fost total dedicat sentimentului. cred c-ar trebui să cer scuze pentru multele postări patetice, ș siropoase. era o perioadă grea, și des mă despărțeam așa. însă, așa s-a clădi un om din mine, poate nu și cel mai bun, dar fisurile astea, ori crăpăturile din fundamentul omului ăsta, or avea și ele frumusețea, care le-aș atribui-o.
  de mult n-am revizuit ce-i scris de mine și,  de multișor n-am și scris dintr-o plăcere, care o apărut a mă domina de cevai zile. din ce-mi amintesc, aveam maniera de-a sări dintr-una-n alta, teme, idei, subiecte. și uite că mă gîndeam că poate-ar trebui să-l șterg naibii de blog, să-mi fac altu, și să scriu ca lumea. aș vrea să evit toată harababura asta personală, da se mai întîmplă să am așa o stare de tulburare, și să mai arunc niște ură și-aicea. ei, mă rog. nu e mare chestie toată scrierea asta.
  în mare măsură, viața durează destul de monoton, nu știu cum alții o suportă așa, în contextu în care un om s-ar dedica total unei iubiri. ori că mi-am plăsmuit-o eu așa, haihui. da, de pe la vro 15, din ce-mi amintesc, nu mi se lega în cap ideea asta de viață liniștită, făr de-a avea pentru cine să lupți. și mă nedumereau toate certurile, și toată ticăloșenia oamenilor, în a da o mînă de ajutor. că asta cred că te face mai matur, posibilitatea de-a face lucruri frumoase. să-i zic așa: am fost folosit, amăgit, furat, bătut, batjocorit, și-am mai făcut și eu din astea. într-un final m-am făcut alcoolic, pentru că de-așă oameni, le pasă cel mai puțin, celorlalți. totuși, frumusețea unei femei, în viața mea juca un rol foarte mare. mă prindeam des prin momente cînd mă-nconjura o spendoare de-o întindere nemărginită, și-așa cum îmi apărea entuziasmu ăsta, și savoarea, mai izbea în mine ș-o mîhnire. aia de nu a avea pe cinevai alături. tot alcoolu, m-o făcut să uit multele. cred că dacă le-aș avea acum pe minte, m-aș îneca în amalgamu ăla de trăiri, care frumoase, care urîte. 
  dar în așa context.. ăsta-i un blog despre femei. ori să-i zicem: femeile ș viața mea. 
totuș de cînd trăisem ultima dragoste, am devenit mai egoist, și mai cunoscut cu ale lumii. poate am devenit și mai nervos, stresat ș obosit, dar uite mă stimulează starea de-a fi nervos, dacă e desigur îndreptată spre folos. încă n-am sesizat ce mi se întîmplă, și stau cam depărtat de lume, dar mi-am adus o masă-n casa asta, ș-am băgat gutuie peste pervaz și masă, și cînd întîlnesc răsăritu, fiind încă nedormit, cînd îl întîlnesc deja trezit, și e o lumină frumușică, care-mi umple camera. mai e și zgomotul de-afară care arareori mă deranjează. dacă ar fi să conclud,.. ultima dragoste m-o aruncat într-așa o situație. cînd eram prin clasele primare, și mai întîrziam la ore, profa de engleză făcea haz de păru meu, ciufulit, zicînd că aș avea un cuib de păsări în cap. de cevai timp îs ș eu o pasăre călătoare. cînd mai umblu prin oraș, cu rucsacu mare prin spate, pălărie pe cap și o bere-n mînă, cînd mai umblu prin stările singurătății mele. aș vrea să ajung și pe la văratec, înainte obișnuiam să merg de două ori pe an.
  stînd într-o seară, am dat de niște scrisori de dragoste, pe care le-am și citit. mi-i și închipuiam pe tinerii ăia, nedumeriți de timpul care-l trăiau, de dureri și ispite, cărora-ncercau să le facă față, apoi mi-am transpus imaginea spre momentele în care-și erau unul altuia aproape,.. și-am fost cuprins de un sentiment plăcut. mă gîndisem că-nainte oamenii știau a iubi. dacă s-o născut veșnicia la sat, atunci iubirea s-o născut în sărăcie.















miercuri, 10 octombrie 2018

tu cu altu ş eu cu alta,
şi-amîndoi pierduţi. în orice caz, îs pierdut eu pentu-amîndoi.
sticle goale pe masa nouă.
noi, am fost eu şi tu, şi nu mai sîntem decît în trecut ori vise.
era un timp în viaţa mea cînd umblam pe drumuri,
să găsesc un loc să dorm, şi mai dormeam pe-acoperişuri.
acu mă simt şi mai pierdut.

vineri, 5 octombrie 2018

o pălărie îi deja o casă.
așă o idee: cum că pe noi animalele ne-o învățat s fim oameni.

joi, 4 octombrie 2018

miercuri, 3 octombrie 2018

și s-ar trasnforma ură-mea-n dragoste,
cum se curge lumina nopții într-o lumină a dimineții,
în care te iubeam, și-aș mai spera că mă iubești.
însă nu în periodicu ăsta transcendent,
ci într-un veșnic și pur sentiment.


cum că ura mea, s-o ivit din toată dragostea care-o aveam.

sâmbătă, 29 septembrie 2018

ce nais e woody allan. nuș cum n-am somn. weh.
cum că principiile ți le amintești după ce le trădezi. 

joi, 27 septembrie 2018

https://www.youtube.com/watch?v=I4Osr2qt6mc
mă simt așa straniu, ascultînd din muzică de-asta.
și singur în casa asta, mă tot apasă o tăcere.
vrînd să zic despre fostă-mea, nu mă lămuresc cu pronumele de tu sau ea.
în orice caz, ce nu e, nu e.
*totuși, chiar dacă aș lăsa băutu, ș-aș încerca să fiu pe placul tău,
oricum ai fi plecat,.. recunoaște-ți-o.*
încă mă mai enervează relația asta, cu toate că o scriu cu un calm mahmur.
cred că m-am agățat de-o tipă cu un egou prea alintat.
iar .. o să rămîn în praf și mizerie, dar oricum n-o să mă las de chitară,
cum că ea, n-are decît alintări de-ale mele.
și, faza e că fostă-mea, părinții ei erau ea.
#2
cînd am vorbit cu tatăl tău, eram beat tuflă,. și că s-o schimbat și anturaju.
îl mai priveam în ochi, și-i vedeam insistența și neplăcerea de-a discuta.
și-am plîns. și-am zis că te iubesc. și-am zis că vreau să trăiesc cu tine.
nu i-am zis nimic din cele ascunse. să n-aibă păreri  urîte.
aș fi vrut să mă lovească. era într-atît de încrezut în sine.
îmi povestea de ce urmează să faci, de cît de multe s-au investit în univer(s)u tău.
nu că n-ar fi părinți buni, oricui așa părinți!
în final ar trebui să înțeleg că, n-ai avut tu curaj să lupți pentru un viitor,
al tău, creat de tine, un viitor al nostru.
asta trebuia înțeles de mai demult, but im too dumb to feel the damage ive done.
#3
probabil fiecare-și are dragostea în dorința de-a supune pe cinevai în lumea sa.
cum că, tu m-ai vrut acolo, iar eu te vreau aici.
mai că mi-aș promite că nu mai fac așa greșeală-n viața mea!
weh, nu mi-aș permite să nu menționez că greșelile astea,
fac muzica lu jeff ș vapșe muzica, mai dragă.

duminică, 23 septembrie 2018

îi ora 6:39. de după ora trei stau și mă-nervez.
ș tot aceleaș gînduri, care nu-mi dau pace.
ș tot la ea mă gîndesc, ș îi o murdărie de gînduri ș argumente.
ș așă-i în fiecare zi. cîteodată durează mai puțin, cînd beu.
da iaca de două zile n-am prea băut, iar pîn acu, mă tot cuprindeam cu sticla.
ș n-am nici o dorință de-a face ceva, înafară de băut ș chitară.
ș-amu aș bea. și mi-aș băga picioru în interviu de az, ș în genere în tot.
eu sper că o să-mi iasă din minți, ca să nu-mi ies din minți eu..
și sper că n-o să mai aud de ea, și nici s-o văd.
tare vreu să ploaie. 
ș tare vreu să fiu amu beat, or să am băutură.

joi, 20 septembrie 2018

încă nu înțeleg toată natura asta de femeie,
care îș satisface egoul cu viața boemă de prin europa,
ori că o fi, călătorii de prin nu știu unde#
cum că totuș o iubire adevărată se crează din sărăcie.
se apare, .... doar că tot n-am văzut femei care ..
..care ar lupta, nu pentru egoul său!
ș-apoi, să te umilești pentru dragoste, e frumos,
iar să vreai s-o faci răpunsă, e să vrei să te faci mai bun.
și invers. în vers și toatele-și au o chibzuire.
și toatele, într-un moment, totuși devin destul de limpezi,
se lasă atinse de mireasma buzelor din visul limpedei tăceri,
și ăsta e cumvai o dragoste.//

marți, 18 septembrie 2018

muritorii au drept să viseze.

#2
te induce alcoolu într-o stare de * mai voinic *, și poate de asta-s așa multe postări siropoase pe-aici.
cu toate că, pentru mine, alcoolismu o devenit o eschivare de la realu eu, și ăia care ziceau că mă ascund, au dreptate. probabil e din cauza dezamăgirilor de mai demult, și-apoi, noi sîntem ce ne cred alții?. 

marți, 11 septembrie 2018

înţelegînd toate nuanţele unei familii trainice,
am ajuns la faptu că, totuşi, ar trebui să iau o oarecare atitudine,
însă, vrînd să cînt, şi... cu toate că o fac cam rar,
ştiind că merită investiţii şi fel de fel de tîmpenii,..
mă aflu nedumerit, în sensu de a alege a fi muzician, făr servici,..
(că tot n-am pentru ce lupta, decît familia)
or, a lăsa-o naibii de chitară şi muzică, şi-a începe
a asculta random shit,.. determinare care-o am acum faţă de muzica care-i ascultată.
cel mai mult urăsc în fostă mea, frica de-a lupta, pentru o relaţie,
că totuşi, dragostea, nu e în cuvinte, ci în fapte, şi..
reuşiseşi să citesc o multitudine de citate şi fraze, despre ăst subiect..
am înşelat-o şi eu, cum o făcut-o şi ea, şi, poate,..
pe nedrept ar fi, reacţia, însă s-o ajuns la ruptura asta .
cu toate că sînt mulţ factori care-o fi influenţat la toată nebunia asta,
ş, mergînd acu, al şaselea litru de bere, îmi e cam greu să zic..
dară un argument sincer, ar fi faptu că, totuşi dragostea n-ar trebui să rămînă în cuvinte.
şi, într-un fel mă îndeptăţesc, în toată cauza asta.
mă taie cel mai mult. gîndurile că, am fi putut avea cevai, al nostru,
la cît m-am umilit în toată treaba asta, ..
nu că mi-ar părea rău pentru multe momente care-o fost frumoase,
însă, nu mă simt achitat în relaţia dată.
totuşi, iubirea se manifestă în fapte.
am fost la bunelu la mormînt, şi era un gutui, roş pal,
îmi părea rău să-l tai, îmi părea rău să ştiu că
totuşi, viaţa trecînd, m-ar face să vreau o contremplare, într-un anturaj trist.
ş-aş vrea să fiu îngropat pe vre-un deal, la văratic, singuratic, să rămîn.
totuş o urăsc pentru lipsa de curaj şi voinţă,
însă, deja-i treaba ei ce face cu viaţă-sa.
da mă tot tulbură gîndu la o eventuală iubire, între mine şi ea.
că, o iubeam la naibii!








mătincă am băgat vro 5 litri de bere în mine azi,
stînd la intersecţie, am întîlnit un ciuvac, care m-o chemat să fumăm,
ş instant am devenit tare bucuros,..
umblam azi ş ieri cu un rucsac mare, cu care-am fost şi-n olanda.
şi era nais să...
m-am săturat să stau în ambuteiaj, şi ,.. ieşind din rutieră şi mergînd vro două cartiere,
am văzut o familie tare drăguţă, într-un camion, iar băieţelu era tare intrigat, în priviri.
miacă-mea e deranjată de relaţia actuală,
cu toate astea, am mers ş-am luat necesităţi pentru casă.
ăm mai reuşit să fac ordine prin casă, dar tot, mai e mult de lucru pe-acolo.
la oră asta, aş spune că nu-mi ajunge bere.
am fost la cimitir, de după vro trei ani, cît n-am mai băgat talpă pe-acolo.
şi, aş zice că mi-a plăcut să mă aflu în compania bunelului, şi să observ,
oarecum, pregătiri pentru moarte.
iară, lîngă mormîntu celuilalt bunel, creştea un naibii de gutui, care,
era într-atît de frumos, cu o combinaţie de roş aprins şi pal în acelaşi timp,
pe care noi, l-am tăiat .
mă mai gîndesc la fostă-mea, şi,.. sigur că rezum toatele la fuck her,
însă, mă trage în diferite diapazoane, şi, mai sufer.
cu toate astea, mi-am zis că nu o mai accept.
şi, totuş văd că mai citeşti, well. .. dont.
cîteodată am intenţia de-a vrea să fiu singur, să fiu depărtat de tot ce-i omenesc.
aştept să se facă curat, acolo, acasă, şi să mă bag în muzică, mai serios.
că, uite chestiile astea, mă mai salvează de la fel de fel de tîmpenii, ce-mi intră prin cap.
bunică-mea zicea, să nu distrug poduri, însă în sensu valeriei,
chiar o să distrug, tot şi toate.
nu că aş fi clarificat tot, însă, în mare parte, este o percepţie, de care mă ghidez.
e o fată care vine pe la mine, şi e drăguţă, însă..
există şi o oarecare distanţare, care o simt, inconştient de esenţa ei.
voiam să sărbătoresc 23 ai mei, la sat, însă, ai mei m-o pus pe dubii,
şi urmează să văd, ce fac, cu ăştia 23.
de cîtevai zile mă trezesc şi încep a bea bere,
cîteodată mai cînt, ori fac ordine, or, pur ş simplu stau,
da e nazol să stai aşa. mă atacă amintiri şi tîmpenii, despre fumeia asta.
totuş dragostea trece cu greu.
#2
după un 20 min, am mai fo la magazin după al 6-lea litru.
am o tendinţă de-a mă îmbăta.
ş totuş, după relaţia asta eşuată, îs mult mai indiferent faţă de însuşi)
da niş nu pre vreu să fiu serios.
ş , cu toate astea, ar trebui să fiu neserios într-un fel cît mai original.
ce prostească situaţie o fost totuş între fata aia ş mine.
curaj, blea. curaj.

vineri, 7 septembrie 2018

e ziuă lu taică-meu, şi de azi urmează să-i zic doar tată.
cu toate că, puţină responsabilitate ş-o luat, ca părinte..
o fo nais să am aşa prieten, .. dintr-un moment pînă în altu,
adică de la început şi pînă-n sfîrşit,.. că, mă rog, sîntem certaţi.
ş-apoi toată familia cumva-i tare rece şi crudă, de vro doi - trei ani..
zilele astea, umblu mai des pe la atelier, şi înţeleg că-s într-un fel de pauză, încă,..
dar am întîlnit nişte oameni care m-o mai tras în a gîndi interesant.
m-am mutat în casa lu taică-meu.., ş-am făcut curăţenie de vro 4-5 ori,
iar după cîtevai încercări de-aşi lua lucruri de acolo, am ajuns la a ne bate cu un băiet...
ş-am cam primit peste cap, dar, în schimb, s-o încărcat o maşină întreagă,
de chestii şi lucruri, ş-o mai rămas doar molbertu acasă.
ş-o să pictez. iar astă dimineaţă, după vro 4 ore de somn, m-am apucat a cînta,
anterior aducînd toate instrumentele într-acolo, îs tot patru.
n-am net, şi, e curioasă treaba de-a rămîne singurel, aşa.
mă gîndeam să scriu cevai despre că nu îl înţeleg, în mare parte, şi că ar fi cumvai misterios,
cu toate că tata, de mulţi ani prefera singurătatea. şi sînt curios de ce mă depărtase,
dar e cumvai nevoie de-a implementa o idee mai artistică, or teorii mai captivante.
că totuş adevăru, rămîne a se vedea la suprafaţă - toţi suntem coperte/imagini.
mai urmează să fac curăţenii acolea, să aduc mobilier, însă, astăzi era aşa bine,
cîntînd rezemat de perete, în rezistenţă amplificatorului.
totuşi fără de tata, oraşu e mai trist, însă cu asta, are toată tentaţia de-a deveni şi interesant.
iar astăzi s-o abătut un vînt puternic din nord, spre unde o plecat şi el,..
şi-mi era cumvai frig, după ce ieri, mă plimbaseşi prin ploaie cu bicla.
îmi vor lipsi toate avansările astea periculoase cu bicicleta, spre iarnă.
... cînd, după miezu nopţii te cuprind adîncuri, ce aere mai tragi în piept?)
https://www.youtube.com/watch?v=JW3BrH1kxuc



vineri, 31 august 2018

așa o dimineață frumoasă e azi, treișunu august.
mă pohmelesc cu niște bericică, ș muzicuță bunicică.
am curățat ieri un calorifer, ș după vin am trecut la bere.
probabil, pentru că n-am băut pîn la vîrf, mă simt mai binișor, ori
că o plecat fumeia aia, care mă-nerva.
ș-apoi, olanda multe m-o-nvățat. ha.
am ș mai cîntat ieri, ș trei zile în care n-am pus mîna pe chitară,
o avut o influență interesantă în modu de-a o dibăci, cumvai.
al doilea pahar, is on a go.. 

joi, 30 august 2018

ș iac e 30 august, cum și ziceam,.. deja beu.
vin alb, și mă gîndesc la ziua de azi.
ăsta probabil o deveni, din cînd în cînd, un blog de muzică,
care se repetă, cum și stările mele.
muzică .
 bunică-mea o lansat o cărticică astăzi, felicitări.

miercuri, 29 august 2018

pe 28 am băut binișor.
29, stau culcat pe jos, gol.
mîine o s mai beu, că pleacă,
ș-apoi îmi va fi mai bine.

luni, 20 august 2018

numa eu ştiu cum am ajuns ieri acasă.
văd că treaba cu dorinţa de-a vrea să fiu lovit de-o maşină, se tot dezvoltă-n mine,
ş tot mai des mă trezesc, stau neclintit ş rostesc în voce, ucideţi-mă cineva!.
ş tot mai rar vreau să văd ochi.., să aud vorbe şi să simt prezenţe.
să plece dracului iubita mea. ş să-mi primesc răsplată pentru prostia,
de-a îmi permite să mă fi îndrăgostit în ea a doua oară.

vineri, 17 august 2018

am făcut astăzi concert, cam întortocheat, şi nervos eram.
mă gîndeam că aş fi vrut să fie femei, care ulterior ar merge să stea cu mine,
însă n-o fo nime dintr-ai mei cunoscuţi, măcar.
dar o mers bine concertu, ulterior o să mai cîntăm, .. peste 13 zile.
toate repetiţiile astea m-o epuizat, complet.
mă mai bag pe-a asculta buy me with a coffe, şi mă gîndesc la nişte dragoste.
pîn pleacă femeia aia, din ţara asta, nu mă văd cu nici una, apoi, poate-oi avea chef.
dar, fiind oleacă băut, îmi,.. totuşi dau seama că, nu-şi merită efortu.
însă, grăind despre concert, recita o fetişcană destul de zdravăne versuri.
om mai avea noi încercări în ale muzicii, şi, după ăst concert, oleacă
mi s-o întărit credibilitatea, ori siguranţa-n mine.
şi toate astea-s datorită fumeiei care mă lasă, căci,
 într-un oarecare moment, am vrut să devin mai bun pentru ea, să-i fie silă, chestii.
egoist aşa, dar, anume asta şi voiam s-ating.
noapte )

marți, 14 august 2018

mie-mi zice sebastian sârbu. şi sînt din a-lor sârbi. cristian sârbu e taică meu şi andrei sârbu este bunelul meu!

văd toate fotografiile din chat, acum.,.. din ultimele, se observă o încălceală zbuimacă.
îţ văd nudurile, şi, nu le mai privesc cu acel interes cărnos. o să încerc s-o scriu după doar un cîntec.
îmi dăduseşi seama care este totuşi diferenţa dintre femeia care-o iubesc, şi , în situaţia asta..
alte femei care, mi-ar părea drăguţe. cu toate că am chef acuma, mai mult de-o alinare.
ş de astfel de alinare, aveam parte văzîndu-ţi zîmbet şi foc, pe chip.
priveam zilele astea, ca şi celelalte, the simpsons. ş aş vrea să fim ca marge şi homer.
totuşi cînd ne mai iubeam, aveam altele pe gîndu meu, şi.. să luăm o pauză în tema asta.
pentru mine-o devenit extrem de nebun să vreau să ne contopim în stări.
şi tu-mi spuneai că ai vrea să ştii ce mă tulbură, însă-ţi dădeam doar tulburea ce se petrecea-n mine,
şi nu voiam în ruptul capului să-ţi lămuresc, ori să fiu la sută sincer.
e totuşi o reacţie random, să încerci să cauţi greşeala-n tine, ha.
în sensu că, înţeleseşi eu că-mi dai afecţiune şi grijă, însă, 
doar acum îmi dau seama că, într-un fel, asta era maniera ta de-a mă iubi.
căci eu voiam, şi vroiam altele..## şi tu tot voiai şi vroiai altele.
(ca să ne echităm în vina care-o purtăm pentru toatele dintre noi)
poate doar acu, apreciez la o valoare mai justă, toatele care le-ai făcut, şi îmi place să înţeleg
că, în principiu, între noi o fost o neînţelegere de aspiraţii.
totuşi n-ai fi vrut tu, cum n-aş fi îndrăznit nici eu să vreau, să trăieşti aicea umil.
şi, n-am vrut eu, cum n-ai îndrăznit nici tu să vreai, să trăiesc altundevai decît ..
ştiu eu că am lăsat multele neexplicate, şi abia am ajuns la vreo a 16 fotografie.
la cît de frumoasă ai devenit tu pentru mine, înţeleg cît o să-mi mai dureze toată treaba asta.,
am băgat la repeat, că o trecut piesa destul de rapid, şi-aş spune că mă pune pe litere.
totuşi, văzînd toate fotografiile astea care le intercalam în conversaţii,
mă face să-nţeleg cîtă voinţă aveam şi dorinţă, în a ne iubi.
iar, toate plecările mele la sat, din care, cîtevai o adus la certuri, între noi,
erau o încercare de-a te face să vreai să.. , şi cu toate dorurile care apăreau,
speram că ai să îndrăzneşti să ... mă iubeşti mai mult.. însă, să închidem tema asta. 
îmi amintesc şi multele ori cînd mă certam cu-ai mei, pentru că vorbeam cu tine, 
ştiu c-ai făcut-o şi tu, doar că mă teroriza gîndu că n-ai mai fi rămas pe-o noapte, măcar.
voiam ş eu un oarecare echilibru, doar că, acu realizez că, am fost crescuţi diferit, şi
că eram din alte pături sociale, iar, nu sînt sigur, dac-ai fi tu în stare să trăieşti sărac, cu mine.
mă enervau la culmea toate ieşirile tale-n oraş, ori călătoriile cu familia.
că te vroiam cu mine, simplu fiind aproape şi-acasă. şi sper, .. nu ştiu dacă o zic sincer, 
dar sper să apreciezi, poate cumva, şi tu, ce am făcut.
cît de tare totuşi mă enervau toate discuţiile alea pe chat, cînd nu puteam să-ţi fiu aproape, şi invers.
ajungînd la o poză în care eşti în oficiu, îmi dau seama cît de diferiţi erasem. 
astăzi mă gîndeam că din partea ta, o fi asta o aventură, însă acu refuz ideea.
îmi pare rău că te credeam infidelă, cîteodată, şi mai stricam discuţii cu astfel de întrebări.
nu-ţi mai ştiu nici chip, nici parfum, nici cuvîntări, nici fineţea atingerilor.
tre să plec să-mi bag pălăria aia pe cap, şi să mai fug odată la sat, că, o fi aşa mai bine.
e plăcut într-un fel să ştiu, că doar acum , cumvai să-i zic aşa, nedenigrant,..
privind din altă perspectivă la noi, văd nuanţe cu mult mai frumoase, decît în momentul de facto.
singurătatea mea şi singura tu, din mine,. ... şi de-aici.
totuşi puloveru ăla, merită să-şi aibă locul la tine. 
mi-o zis unu, că toate o rezultat din cauza că nu mă respectai, şi mi-o stricat a naibii dispoziţia.
iar cînd mi-o scris mama ta, am băut paharu de vin care-l aveam, pînă la fund, şi-am sunat-o.
apoi mă gîndeam că, totuşi ai fi devenit tu rebelă, puţin.
într-un oarecare fel, desigur, haios acum, am făcut cunoştinţă cu ai tăi,
dacă mai ţii minte cum îi ţineam bicicleta lu taică-tău de roată, şi te tot consolam..
am pierdut acu iaca, o idee interesantă, şi-mi pare într-atît de rău..
nea horia m-o ajutat cumplit de mult să mai ies de pe toată treaba asta cu tine,
însă acum sînt iar singur, şi, cu toate că, scriind astea, mă tulbur, .. totuşi,.. sînt resemnat.
tu, domniţă, ai o voinţă vrednică, de-a o aprecia şi respecta! .. şi n-o să-ţ spun de ce.
totuşi arde-n mine o dorinţă, .. să zică notele ce dorinţă arde!
am ajuns la fotografiile de cînd eram şi eu acolo, mai aproape decît sînt acum.
eu cumvai, urîseşi toată treaba aia dintre tine şi cristi, şi, probabil, deveniseşi gelos,
şi pe oricare altă cheltuială de timp a ta, care nu mă implica şi pe mine.
dar eu la fel de confund (vezi dex-u) am rămas între noi.
poate avuseşi noi nevoie de nişte mai ample explicări despre cum ne vedem, unu pe altu,..
am văzt o segvenţă video în care se vorbea despre că,.. : dacă ar fi să aleg între carieră şi tu, te-aş alege.
era cumvai un film, sigur, dar, viaţa bate filmu, şi chestiii..
probabil totuşi chestia că sîntem dintre alte lumi, ne-o făcut să ajungem aici.
(or, dacă n-o fi citi femeia în cauză) m-o făcut să ajung aici.
eu totuşi cred că noi am trăit îndeajuns de matur, toată zeama asta de emoţii.
###n-am ajuns încă pînă la sfîrşitu fotografiilor, dar, mi-o lăs mie, cumvai
¤¤¤ muzica aia sub care-am scris-o


















aş fi vrut să-i urăsc tot răul
link
link2

luni, 13 august 2018

n-o vru să-mi returneze puloveru,
şi-acu mi-am dat seama că,..
unicu lucru care-l mai am de la ea, e
o brăţară chinuită, cu două mărgele pe ea.
nu că aş scrie-o cu o îndignare,
că-s calm de cevai zile..
însă aşa e femeia, vine şi-ţi ia.
din ce ai, şi ce n-ai.
allman brothers - melissa

vineri, 10 august 2018

i did what i felt;
and i was not angry on you,
i tried to share
the weakness of my soul.
and the roots of my anger,
was the weak of my feeling.

#2
nu faci din mine
mire!
din mine faci morţi,
fău!

#3
instead of fucking me, she fucked my life.
/ fuck me, but not my life! //

joi, 9 august 2018

de două zile am mîncat numai bere.
n-am chef să văd mîncare.
astăzi, aşa ş-am pornit în oraş,
voiam să mă izbesc de vre-o maşină,
cum s-o izbit durerea-n mine.
cum se izbeşte apa căzătoare,
peste piatră,.. ş-o fărîmă.

miercuri, 8 august 2018

la ora şapte cîteodată, oi veni în faţa alei tale case.
să nu te mai caut, cînd, cu mintea trează ar trebui să-nţeleg unde eşti,
cînd nu eşti lîngă mine, şi să nu-mi mai fugă privirea
peste fiecare trecător, încercînd să prind frumuseţea spontanietăţii, între noi.
de pe la ora două, începi a mi-te-ncălci în gînduri, şi..
considerînd că-mi eşti peste tot, dimineaţa o fac pe la unu.
ai făcut din mine un şi mai mare beţiv.
şi alcoolu ăsta-mi aruncă-n minte culori care nu le-aş percepe nici treaz!
am nişte speranţe că m-ai aştepta, lîngă casă, pe la opt.
şi dacă o să-mi ies din minţi cu ideea asta, oricum o să-mi placă.

marți, 7 august 2018

vineri, 3 august 2018

eram nedumerit de toată treaba asta, recent întîmplîndu-se cu mine..
aveam o dragoste, şi-am îndrăznit să distrug din ea. poate pentru că..
fiind o lună la sat, şi distrugînd din construcţii, mi-am permis-o.
sînt nişte timpuri cam neclare, am douăşdoi, ş îs destul de pierdut,
cîteodată.
îs născut în anu purcelului, ş următoru.. îi anu meu, .. 
ştiu de un oarecare obicei tîmpit de-a îţi dori cevai, cînd primă-dată-n an
guşti dintr-un fruct noi., şi din ultimele ori, îmi doream să fie străbunica bine, 
şi să fie bine-n genere. 
îmi zicea un prieten că femeile-şi caută argumente, pentru a argumenta
oarecare decizii de-ale lor, însă mama îmi zicea că, femeile
ar avea nevoi de-o atenţie, grijă şi chestii din astea.
recent voiam, ba nu. intenţionam.. 
iar ca să fie clar,.. eram gata să .. mă căsătoresc.
avuseşi o relaţie a naibii de complicată şi, 
şi sînt cumplit tulburat de imaginea femeii care-am iubit-o.
încerc să chibzuiesc cevai în mintea mea, ca să nu intru-n tristeţi, acu.
iac c-ascult un cover de-al meu, de prin 2015, de-a lu pink floyd.
matincă gîndu despre ce-ar merita scris îmi întrece starea..
mă bucura argumentu că, însăşi am iubit foarte profund,
şi mă urăsc, într-un fel, dar nici nu suportam depărtarea asta. 
am să merg la toamnă să mai fac vin, la văratic.
totuşi lipsu ăsta emoţional o să domine încă mult timp, asupră-mea.
#2
dacă ar mai fi să chibzuiesc despre toatele întîmplate,
căci rareori îmi dau seama, limpede şi clar, despre care şi ce influenţă are..
aş zice că încerc să mă-nconjor cu oameni care m-ar stimula,
şi, s-o cam schimbat cercurile de cunoştinţe, de cevai timp.
despărţirea asta m-a făcut să vreau să fiu mai bun..
un prieten mi-o zis că oricum avea s-ajungă la asta, căci, nu mă respecta femeia,
iar eu de ceva zile încerc să încheg toată treaba asta, de la început spre sfîrşit..,
aş zice că m-o dezamăgit iarăşi, iubirea asta, doar că-n alt fel.
totuşi era o suferinţă în ambii din noi, şi, cauza despărţirii era că n-am mai găsit voinţă/soluţii.
am fost la sat doar o dată de cînd am venit, şi intenţionez să mai plec,
şi intenţionez să mă exteriorizez mai mult, căci am avut un concert, ş-apoi
am mai fost ş-am cîntat la asachi, vro oră ş ceva. şi-acu repetăm pentru cevai nou)
încă nu mă pot lăsa de băut, dar sper să am o casă. cît de curînd.
sînt cumvai călător, de ultimă vreme,.. mai stau pe ici colo, şi îmi savurez.. /
urăsc singurătatea, cum pot. mă tot aflu învălmăşat de avalanşe de tristeţi şi,..
imaginaţii, gînduri, vise, şi-alte momente, care mă fac să-mi dau seama de cît de prostesc e,
şi la cît de prostesc s-o ajuns, în privinţa diferitor lucruri.. dragoste.. familie..
în orice caz, sînt şi momente frumoase, cînd îmi bucur familia şi apropiaţii.
cînd mă mai bucur şi pe mine, c-un pahar de vin şi liniştea asta, de după apus..
probabil totuşi cevai în mintea mea nu se leagă de realitatea asta,
şi, de tot rău care l-am făcut femeilor, de cînd am venit,
era numai o tulburare de emoţii şi neclaritate interioară.., însă acu sufer ş eu,
cum o făceam ş înainte. ş nu-i că nu mi-ar plăcea, or n-aş accepta-o.
cel mai neplăcut în toate astea e că, ştiu sigur că n-am mai iubit aşa, pe nime.
aş băga cevai înţelept ş-aicea.. da nu vin cuvintele..
postarea ăsta-i o reflecţie despre dorinţa mea de-a o avea, şi despre cine sînt eu.
probabil c-ar trebui să menţionez că, nu era cazu să mă-ndrăgostesc de-aşa femei,..
fie ele, deştepte/ insistente/ sigure pe ele/ ori afectate în ale lor gînduri.

luni, 16 iulie 2018

azi am ieşit din casă să merg spre staţie, spre atelier,
eram morocănos, la asta se-adaugă şi mahmureala care-o am de ieri.
mai înjuram oamenii în gînd, iar cînd am văzut troleibuzu,
n-am îndrăznit.
ieri am avut o criză psihotică, am lovit cu dârzenie în pereţi
şi-am trîntit bicicleta, că aveam pană la roată. voiam să mai fac rost de alcool.
vroiam să mă îmbăt ba chiar mai tare! şi să-mi fie şi mai rău.
zilele astea singuratice mă turmentează.

vineri, 13 iulie 2018

m-am îmbătat.
îs singur.
mai beu.
am o durere.
într-un fel mă urăsc.
ş doar eu ştiu cum mă.
or, îs doar eu cel mai aproape de adevărata înfăţişare a acestei stări.
nimenea mai mult nu va primi, decît răni ş suferinţă, din partea mea.
de multe ori ziceam, c-o să încetez a renega vre-o schimbare.
poezia asta-i o revelaţie, şi e cumplită de puncte.
ş nu ştiu dacă am exaltat în a mă face schimbat.


luni, 2 iulie 2018

sâmbătă, 30 iunie 2018

postare nr#801
dedicat mie

(versuri)
Shall I tell you about my life They say I'm a man of the world I've flown across every tide And I've seen lots of pretty girls I guess I've got everything I need I would't ask for more And there's no one I'd rather be But I just wish that I'd never been born

And I need a good woman to make me feel like a good man should I don't say I'm a good man Oh, but I would be if I could I could tell you about my life And keep you amused I'm sure About all the times I've cried And how I don't want to be sad anymore And how I wish I was in love

vineri, 29 iunie 2018

nu știu cum dracului m-am îndrăgostit în așa om.
și cum de-o ajuns a mai fi, dragoste a unui orb?..
și de ce nu-mi dădeam seama că ea, nu-și vrea viață lîngă mine..
și de ce nu-mi dădeam seamă, cu fiecare pas, că nu-i sînt ..
decît poate un joc, ori o piesă, ori un film,
a cărui sfîrșit îl așteaptă, în creștere a tensiunii, spectatorul.
spectator a unei mari iubiri?. aș fi vrut să fiu.

cred că nu mi-am dat seama de toate minusculele schimbări,
care interveneau, în facto, ca niște avalanșe,..
probabil așteptam să mi le strigi în timpane.
și nu să mă-glod în a oferi iubirii astea - șanse.

dacă ai fi parte din spectacolul iubirii mele,
ți-aș da rolul principal,
însă să-ți poți duce ispita, cu o adevărată trăire.






sâmbătă, 23 iunie 2018

atinge frigu care mă cuprinde!
da țîe bleadi țî-i pohui!
cît adorm, nu mă pot debarasa de gîndu la tine,
or la singurătatea care dăinuiește-n camera mea,
și-n al naibii meu de pat!.. poate să dorm pe jos?
da ție ți-e indiferent!, țî-i pohui,. !
cît beat eram cu o altă ea, și
vrînd să-i zic pe nume, mi se rupeau de pe buze,
litere din al tău nume, și îmi dădeam seama
cît de urît ar fi,.. să le dau să răsune.
ș mă gîndeam că, n-ai fi auzit vre-odată,.
că ți-e indiferent, țî-i pohui,.
cred că, de cevai timp, femeile au egou mai trainic
cevai în toate ale lor, se-ntîmplă a fi tainic,..
sigur n-aș vrea să sune ca o poezie,
matincă m-am cam încălșit, în toate astea scrise,
însă, la naiba! *blea!
urăsc s-adorm știind că-s singur.
urăsc s-adorm știind că-s singur!.
.. cu toate că ăsta era un sfîrșit,
îmi e silă să scriu pronumele: eu.
mă simt într-atît de umil și de insuficient
de o oarecare demnitate, ori drept la existență
a unui oarecare eu, cred că ..
mă urăsc fără tine.

duminică, 10 iunie 2018

## im getting older.,
am fost plecat la sat și de cevai zile m-am reîntors.
o fost vro 25 de zile pe-acolo, mai străin, dus de valurile nebune,
cu gînduri nebune, dar demult nu străine mie.
s-o băut și multișor pe-acolo, gustaseși din vinurile făcute-n toamnă,
și m-am bucurat să înțeleg că aveau gust de-apus văratic.
mă mîndresc oleacă, dar și mă bucur să-mi amintesc de cum s-o ajuns,
la a umple un butoi, apoi altu,.. și la cum s-o ajuns să alerg pe dealuri,
pălit de băutură,.. acolea, cînd rămîi înstrăinat de alți ochi, și alte minți;
mai poți da de un spirit vicios, de-o voce care te-ademenește-n ispite,
și nu zic c-am avut curaj să-i țin față, însă, nu m-am lăsat total cuprins,
*de-a dura cu ura.
cred că față-n față cu nebunii din mine-o fost cel mai greu timp de trecut,
însă, mă mai bucur că nu m-am călișit alergînd printre stînci, și ..
că n-am ajuns să mă cert cu toții, ori să nu fiu îndestul satisfăcut de sine.

## la sat m-am frezat
am ajuns într-o seară să mă-nțeleg cu un băiat, de-acolo, să mă frezeze,
iar el, cam tînăr, și pus pe șotii ori mai prostuț, o acceptat să se-nțeleagă.
era vorba că mă frezează și-mi dă și trei bănci de țuică,..
el, bucuros c-o să facă vreo șotie, cevai, o urcat în mașină, și-o repezit-o în deal.
ș-o venit peste vr-un 7 minute, cu două bănci, pline, din care am reușit să gustăm.
era tîrguială mare pe-acolo, marți, ora 11 noaptea.
o ajuns momentu să mă frezeze, iar după, nu se mai liniștise, și mă fugărea,
vrînd să-mi facă o frezură ideală. ba vroia chiar să-și ia băncile-napoi.
într-un moment o fost deranjat, iar eu văzînd oportunitatea, cum le-am înșfăcat,
fără de zgomot și zarvă, și-am pășit, încet, rîzînd, spre casă, unde le-am și ascuns.
tare-am mai rîs după aia. el de mine, eu de el. cine pe cine-o păcălit?!

## am ajuns să citesc niște cărți cam prostești.
una era amsterdam* ,un mic roman, ori povestire, care nu stîrnea mare interes,
iar cealaltă, scrisoare către tata* de kafka, care, și ea m-a dezamăgit.
m-am mai băgat să citesc cîtevai foi din biblie.
iar printre altele, am citit din istorii curioase de pe-acolo.
m-am băgat într-o casă veche, și-am găsit de-a chestii mișto.

## sînt cîtevai momente care, cînd mi se-ntîmplă, le plac la nebunie.
ba poate le dau și importanță divină, ori supremă. zic acu de momente din alea,
cînd faci cevai și îți reușește, și ai o stare că faci chestiile care trebuie.
erau niște zile cu soare, mă simțeam prăjit după cîtevai zile de lucru,
și m-am decis să stau acasă, să fac pe-acolo treabă. începui să leg via.
era vro 12, stăteam în pălărie și curgea sudoarea de pe mine,
cînd porni o ploiță de vară, pe soare. m-a mișcat mult momentu.
cel mai enervant lucru la sat, pentru mine, probabil este faptu că..
rămîn singur cu-ale mele gînduri, și, dacă mi se imprimă vreo nebunie prin cap,
mă enervez la culmea. cu femeile estea n-ai nici clipă de hodină.

## apropo de femei.
femeile, de cînd am 22, ori de nu știu cînd și de ce,
au început a fi foarte posesive, insistente și egoiste.
îț creează impresia că au vr-un război al lor, și le ești pion.
poate-i urmez sfaturile tatălui, ș nu mă mai căsătoresc.
cu toate astea, apreciez cum își îndreaptă axa gîndirii.
într-o seară, venind de la lucru, aduceam o bancă de țuică,
găsită pe-acolo, prăfuită, și cam slabă, iar ajungînd acasă,
nici n-am dat s-o gust, c-o venit una, ș mi-o luat-o.
cică: - du-te-n grădină de-adu niște ceapă!
- du-te și-n beci, adu și cartofi!
- ia toarnă niște apă-n cratiță!
- deam poate ș zama s-o fac eu?!

##
am avut timp să cînt și să fac fotografii,
și timp să beu, și să mai fac prostii.
mi-o mai plăcut să visez, cu un somn mai domol,
da mi-e cam frică de șerpi.
cam rar, mai scriu pe-aicea, și mai des, aleg să mă car,
la vr-un pahar, ori două. 

miercuri, 11 aprilie 2018

 avînd în mine vro 3 litri de-alcool, îmi dau seama, cîteodată, că toatele îs cu mult mai complicate, decît îmi imaginaseș cu vro cătevai zile/luni ș ani în urmă. am pierdut firu aicea, dar mai am în mine cevai ce-ar merita expulzat, renegat, și distrus din interioru unui eu, care ar pretinde să aspere la o divinitate, ori perfecțiune.
 sînt probabil cîtevai facte certe, pe care ar trebui să le asum mai cu seriositate, exemplu ar fi: atitudinea. a avea o atitudine corectă, și ceea ce înseamnă o atitudine corectă mai lasă improvizații față de fiecare, însă în cazul meu, asta lipsește foarte mult. arareori aveam ocazii să mă comport demn față de momente sau oameni. și asta mă face acum să cred că, de fapt nu aș prea avea nevoie de ei.
frate or soră cu atitudine, ar fi și împrejurările. care la fel au o influență majoră față de ceea ce și cum chibzuiești în viață-ta. uite/uită.

 nu se poate de-abordat teme de astea fiind treaz. vă rog să mă credeți pe cuvînt!. așa cum o vezi totuși prin fel de fel de alte percepții și viziuni, fiind tu treaz, ori beat ori sub droguri, chiar și pe de-asupra lor..., teme din astea trebuie abordate cu seriozitate, fie ea, de aia ori de alta.
 îmi zise astăzi o femeie că, percepîndu-te ca o bucată de plastilină, alții, di-mprejur te colorează cu fel de fel de culori, iar venind acasă, tre să le dai jos. și am rîs, pentru că-mi părea că, ea n-ar fi atras nici un atașament față de ce-am discutat, că ar veni acasă și s-ar debarasa de toate oarecare idei, spre care i-ar tinde gîndul.

marți, 10 aprilie 2018

joi, 22 martie 2018

de az aș vrea să-ț spun că nu mai pot cu tine-n barcă,mai departe să trăiesc.
îț lăs ș vîslele ș barca, iar mai departe-aș prefera să-ngheț, sîngur ș oceanu.

miercuri, 7 martie 2018

poate că-i de vină modu de viață care-l duc, dar..

#7 martie.
.. dar nu citesc ce-am scris mai jos.
when i am gonna die? (huinea)
cîteodată scriu ș nu gîndesc ce.
am simțit a mă fi tîmpit, aicea aflîndu-mă . ș mă-nervează.
mă-nervează multe la naiba. cînd nu beau.
ș cînd lăs să , ș iar m-apuc

#07.martie.
mă gîndesc mult la moarte, mă tot atacă cu stări de exhaos, gînduri ș imagini.
mă-nervez cînd nu vreau să mor, ș simt în mine-o speranță,
și-mi place să simt calm înlăuntru, cînd chiar nu-mi pasă, dacă se-ntîmplă.
sînt tare des într-o avalanșă de stări pe care nu le ghidez. ci invers.
cînd mi se-ntîmplă să calc pe-un val mai calm, încerc să-l mai mențin,
fie-n corp or suflet, gînd. ș mă cufundă-n ale lui naibii de-adîncuri.

# am scris un cîntecel, gen:
somewhere in my heart, there is an island in my heart.
somewhere in my soul, there is no other way to go.
.. se referă cumvai la o încercare de-a scăpa, măcar..
de toată furtuna asta continuu. indecisă scăpare, și rezultat.
iac așă într-o zî, seară, m-am certat ș cu un prieten, ș cu o femeie.
care-s de fapt unicii oameni de-aicea, cărora m-aș adresa.
că am un euro ș 50 cenț, iar mîine lucrez în alt naibii de loc.
cît naibii mai am de răbdat?!
de cîtevai dimineți mă întorc acasă, în locu unde locuiesc aicea, și-ncepe-o ploaie/.
iar diminețile mă prind cu soare și cu oboseală. iar azi, și vuiet de la vînt.

fii tu și-mpărat, dar tot să rogi tre să te-ngroape.
cîn ești ferișit, s-nu uiț di cum erai cîn erai trist.

sâmbătă, 20 ianuarie 2018

do not ask, and do not give.
never do ask a woman for her love, ask her for yours!

vineri, 12 ianuarie 2018

blog. ce blog. ce mai poți scrie pe blog;
ieri mi-o fost toată ziua un șoc. încă unu dintre celelalte, care-s percepute de mine destul de lent, și mi se coagulează în sînge cu materia, și de toate ce curg prin el foarte impulsiv, ba chiar impunător.
 .. că tot mă deranjează somnu ăsta, și îmi dă atîta timp de gînduri.
e cool să mergi seara cu trenu, dinspre muncă acasă. însă dacă ai o noapte în care nu-ț mai poț liniști eu-l, următoarea zi la muncă e de-a naibii. cu toate că mă mai axam pe idei și imaginații stimulatoare.
o să-mi iau transport pîn în iași și-o să merg a naibii pe jos de-acolo. pîn în văratec. iau ce surpriză!.
mă mai gîndeam la ce chitară mi-aș lua. sînt aicea magazine bunișoare. în amster, sînt chiar nicevo.
mă tot prind povesti despre văratecu ăla al copilăriei mele. și-mi plac frazele cum le rostesc.
#2
was a nice day today, știi, mă enervez acolo pe ciuvacu cu care lucrez, că nu-i ritmic în muncă. ș vapșe , îs cel mai tînăr din bucătăria aia  , ș iaca mă învăț să nu cedez și să încep a striga. cu toate că, pe la 7-8, încep să-mi zic în gînd că nu mai spăl veselă niciodată #3
normale întrebări
că am ș răspunsuri la ele
știi, te trec printr-un test !
oops, asta nu trebuia să se-ntîmple
testu ia sfîrșit
ne-terminîndu-se

miercuri, 10 ianuarie 2018

di cînd n-am postat cîntece o trecut 3 ani
https://www.youtube.com/watch?v=8LwyOSyWpNg&index=5&list=RDaniXFOTri54